Vor putea fi returnate recipientele de plastic, metal și sticlă, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri. De exemplu, PET-urile de apă, suc, sticlele de băuturi sau dozele de aluminiu.
Recipientele trebuie să aibă simbolul SGR și codul de bare unic. Trebuie să fie întregi, nestrivite, să nu mai conțină lichid, să nu fie murdare și să aibă eticheta intactă. Acestea vor putea fi returnate la orice magazin, indiferent de unde au fost cumpărate.
Ulterior, PET-urile sunt preluate de Compania RetuRO, cea care a fost desemnată să se ocupe de implementarea sistemului. Compania a deschis în Otopeni, județul Ilfov, cel mai mare hub regional din infrastructura de colectare dezvoltată de RetuRO, având o capacitate anuală de numărare de aproximativ 900 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de două ori mai mare.
RetuRO preia de la comercianți ambalajele pentru reciclare în momentul în care aceștia colectează echivalentul a trei saci de materie primă, chiar dacă procesul de colectare este manual.
La ora actuală, în România, sunt reciclate doar 40% dintre ambalajele puse pe piață și care ar putea fi recuperate. Ministerul Mediului își propune ca în trei ani să atingem, pentru ambalajele de băuturi, rata Germaniei. Adică 95%. Uniunea Europeană impune o rată de reciclare a tuturor ambalajelor de 70% până în 2025, o țintă pe care nu o vom atinge, conform experților de mediu. Aceștia estimează că sistemul garanție-returnare ne-ar putea ajuta să ajungem la o rată de 50% din totalul de ambalaje. Și ar putea ajunge la 60% dacă am adăuga în sistemul de returnare și alte produse.
”Ne așteptăm ca într-un viitor foarte apropiat, gama de ambalaje să se extindă. Că nu avem niciun motiv spre exemplu pentru care să nu recuperăm ambalajele de carton pentru băuturi, sau ambalajele pentru iaurt, sau orice altfel de ambalaj care nu își schimbă forma în urma utilizării”, spune Raul Pop, director executiv Ecoteca.
Timpul necesar pentru descompunerea completa a plasticului variaza considerabil in functie de tipul si grosimea acestuia.
Deșeurile organice, precum resturile alimentare, se descompun, biodegradează sau compostează odată ce sunt aruncate. Produsele din plastic, pe de altă parte, nu se descompun și nici nu se biodegradează sau compostează. Toate aceste trei procese depind în mare măsură de capacitatea organismelor microscopice, cum ar fi bacteriile, de a consuma și descompune deșeurile organice. Produsele din plastic sunt fabricate, de obicei, cu ingrediente chimice sintetice, cum ar fi polietilen tereftalat (PET), pe care organismele biodegradabile nu le pot consuma. Ca atare, materialele plastice nu pot fi degradate cu ușurință.
De pildă, pentru a înțelege în cât timp se descompune plasticul, trebuie să știi că o pungă se poate dezintegra între 10 și 20 de ani, însă sunt o mulțime de cazuri și studii care au demonstrat că unele ar rezista și o mie de ani.
Sticlele de plastic PET sunt estimate să dureze aproximativ 450 de ani pentru a se descompune complet în natură, iar în unele cazuri, această durată poate ajunge chiar la 1.000 de ani.
Este important de reținut că, în majoritatea cazurilor, plasticul nu se descompune complet, ci se fragmentează în bucăți tot mai mici, numite microplastice, care pot persistă în mediu pentru perioade lungi de timp și pot intră în lanțul alimentar.
Aceste date subliniază importantă reciclării și a reducerii consumului de plastic pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului. Utilizarea alternativelor sustenabile și participarea activă la inițiativele de reciclare sunt pași esențiali în combaterea poluării cu plastic.
FOTO: Shutterstock