Regiunea din România care va fi cea mai afectată de fenomene meteo extreme, inclusiv tornade, în următorii ani

Raportul Starea Climei este un proiect coordonat de o echipă formată din 21 de oameni de știință, doctori și profesori, cu scopul de a scoate în prim plan cele mai relevante și actuale date despre schimbările climatice, evoluția fenomenului și proiecțiile de viitor.

Proiectul, coordonat de Dr. Bogdan Antonescu, Prof. Mihai Dima, Dr. Monica Ioniță, Dr. Sorin Cheval, Dr. Dan Mercea, Dr. Cristian Presură, Dr. Matthias Hoffmann, Dr. Felipe G. Santos, Dr. Mihnea Cătuți, Prof. Radu Dudău și Drd. Vlad Fălcescu, a fost publicat integral pe infoclima.ro și arată, printre altele, proiecțiile fenomenelor meteo extreme în România, în următorii ani.

„Furtunile severe, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens și tornadele, sunt fenomene meteorologice extreme care au un impact major asupra infrastructurii, agriculturii și asupra comunităților din România. Observațiile istorice și previziunile climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice”, se arată în raport.

Recomandări

Un român a cumpărat 15 sticle de vin de țară, de la Valea Călugărească până la…

Pensionarii care riscă să-și primească banii abia în 2025. Explicația oferită de Casa de Pensii

În ultimele opt decenii, specialiștii au observat o creștere a numărului total de ore cu condiții favorabile pentru furtuni severe în toată România, în special în partea de est.

Riscul de fenomene meteo extreme va crește semnificativ în următorii ani

„Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) și pentru sfârșitul secolului (2071-2010) indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină și furtuni violente este așteptat să crească semnificativ. Aceste schimbări sunt atribuite în principal creșterii umidității atmosferice, ceea ce contribuie la o mai mare instabilitate atmosferică. Impactul social și economic al acestor furtuni poate fi devastator, cu costuri ridicate pentru repararea construcțiilor afectate, și pierderi semnificative în agricultură și infrastructură. În plus, creșterea urbanizării și modificările în utilizarea terenurilor, cum ar fi irigarea, pot exacerba frecvența acestor fenomene. Pentru a atenua aceste riscuri, este esențial ca România să adopte măsuri adecvate, inclusiv consolidarea infrastructurii, dezvoltarea unor sisteme eficiente de avertizare timpurie și educarea publicului despre măsurile de siguranță în fața fenomenelor meteo extreme. Fără acțiuni decisive, țara se va confrunta cu consecințe semnificative asupra mediului, economiei și societății în general”, au mai explicat specialiștii în raport.

Studiile Púčik și Rädler arată o creștere a frecvenței furtunilor severe

„Studiile recente, cum ar fi cele realizate de Púčik et al. (2017) și Rädler et al. (2019), oferă o înțelegere aprofundată a modului în care diferite scenarii climatice pot influența condițiile de mediu care susțin apariția furtunilor severe în Europa. Púčik et al. (2017) au analizat schimbările condițiilor de mediu care susțin apariția furtunilor severe din Europa, utilizând un ansamblu de 14 modele regionale climatice și două scenarii climatice. Rezultatele indică o creștere a frecvenței de apariție a mediilor instabile în Europa centrală, în special în scenariul RCP8.5 până în 2100, determinată de valori mai mari ale umidității în regiunile joase ale atmosferei. Pentru România, previziunile climatice indică. creșterea frecvenței de apariție a mediilor care susțin apariția furtunilor severe, în special în cazul scenariului RCP8.5 (Figura 3). Conform acestor previziuni climatice ne putem aștepta la mai multe fenomene meteorologice extreme în viitorul apropiat în special în jumătatea de nord a României.

Condițiile de mediu în care se dezvoltă furtunile severe din Europa au fost analizate și de Rädler et al. (2019) care au arătat că există o creștere semnificativă a frecvenței furtunilor cu descărcări electrice în special în nordul și estul Europei. Pentru România, această creștere este statistic semnificativă pentru scenariul climatic RPC 8.5 în special pentru jumătatea de nord a țării până la sfârșitul secolului. Apariția furtunilor cu grindină de mari dimensiuni și vânt intens sunt anticipate să crească chiar mai mult decât în cazul furtunilor cu descărcări electrice, probabilitate pentru apariția grindinei de mari dimensiuni crescând cu 40-80% în Europa centrală și de est până la sfârșitul secolului. Pentru România, previziunile climatice indică o creștere semnificativă a condițiilor pentru grindină de mari (>2 cm) și foarte mari dimensiuni (>5 cm) pentru întreg teritoriul, dar în particular pentru nord-estul României (Figura 4). Cercetătorii anticipează că furtunile cu vânt intens (>25 m s-1) vor fi observate mai frecvent în sudul României.

Rezultatele acestor studii indică o creștere a frecvenței și intensității furtunilor severe în Europa centrală și de est, determinată de creșterea umidității în regiunile joase ale atmosferei. În contextul României, aceste previziuni sugerează o creștere semnificativă a riscului de evenimente meteorologice extreme. De asemenea, există variații regionale notabile, cu un impact mai pronunțat în jumătatea de nord a țării și o creștere a frecvenței grindinei de mari dimensiuni și a vânturilor intense în diverse zone. Aceste studii subliniază necesitatea unei pregătiri adecvate pentru a gestiona riscurile meteorologice viitoare și pentru a adapta strategiile de reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră, luând în considerare diversitatea climatică și geografică a României.

Strategiile actuale legate de impactul furtunilor severe în contextul schimbărilor climatice se concentrează pe consolidarea infrastructurii critice, dezvoltarea capacităților de monitorizare și avertizare timpurie, precum și pe educarea și conștientizarea publicului, așa cum indică strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 și strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024-2035”, au explicat specialiștii în Raportul Starea Climei.

Soluții și recomandări din Raportul Starea Climei

„(1) Consolidarea infrastructurii de monitorizare și a bazelor de date prin dezvoltarea unei baza de date naționale privind fenomenele meteorologice extreme. Aceasta ar trebui de altfel să fie o prioritate. O parte din fenomenele extreme (de ex., grindină de mari dimensiuni, vânt intens) care trebuie să fie incluse într-o astfel de bază de date la nivel național există în cadrul Administrației Naționale de
Meteorologie. Dar această bază de date nu este în prezent accesibilă pentru mediul academic. În plus, această bază de date trebuie extinsă să includă mai multe fenomene extreme precum și informații privind impactul social și economic al acestor (de ex., estimări ale pagubelor, numărul victimelor). Există deopotrivă posibilitatea de a crea o rețea de observatori voluntari pentru a raporta fenomenele meteorologice extreme care putea îmbunătăți considerabil acuratețea și acoperirea raportărilor.

(2) Îmbunătățirea cercetărilor climatologice și meteorologice prin fenomenele extreme și impactul schimbărilor climatice asupra acestora. De exemplu, sunt necesare studii detaliate pentru a proiecta rezultatele modelelor climatice la scară redusă pentru diferite regiuni ale României pentru a înțelegere mai bine impactului asupra infrastructurii construite și pentru îmbunătăți cunoștințele privind riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme. La o mai bună înțelegere a riscurilor contribuie și studiile detaliate în teren privind pagubele produse de fenomenele meteorologice extreme. Pe lângă analiza riscurilor, aceste studii oferă date esențiale și pentru evaluarea eficacității politicilor de reducere a riscului de dezastre.

(3) Îmbunătățirea educației publice privind fenomenele meteorologice extreme. Extinderea campaniilor de sensibilizare și educare, inclusiv pentru zonele rurale și comunitățile vulnerabile, împreună cu dezvoltarea de campanii dedicate sectorului industrial și privat, va contribui semnificativ la reducerea riscurilor și la creșterea rezilienței în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Furtunile convective severe, cele care produc tornadele, grindina de mari dimensiuni, vânturile intense și precipitațiile extreme, au un impact semnificativ asupra infrastructurii, agriculturii și comunităților. Studiile indică o creștere a frecvenței și intensității acestor fenomene în viitor, în special în contextul scenariilor climatice cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Vulnerabilitatea față de aceste fenomene va fi mai ridicată în anumite regiuni din România, cum ar fi nord-estul țării. Pe termen lung, schimbările climatice vor continua să amplifice riscurile asociate furtunilor convective severe din România, ceea ce va necesita soluții de adaptare și investiții semnificative în infrastructura de monitorizare și avertizare timpurie. Impactul social și economic al acestor furtuni va fi din ce în ce mai mare, și România va avea nevoie de politici integrate de reducere a riscurilor și de educare a publicului. În absența unor măsuri adecvate de adaptare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, România se va confrunta cu o creștere semnificativă a frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cu consecințe semnificative asupra mediului, economiei și societății”, se arată în raport.