O genă preistorică, vinovată de pofta de cartofi prăjiți, paste și pâine

Trebuie să recunoaștem că mulți dintre noi poftim la chips-uri, pâine, prăjituri și multe alte alimente care ne țin la distanță de talia de viespe la care visăm sau de o alimentație sănătoasă. Lucrul acesta se întâmplă de mii se ani, iar asta o spun studiile, nu noi. Cercetătorii au descoperit că oamenii peșterilor și chiar Neanderthalii aveau aceeași genă pe care o au oamenii moderni, genă care te fac să poftești la carbohidrați și pe care oamenii de știință au numit-o genă preistorică.

Gena preistorică, numită și AMY1, accelerează digestia zahărului cu ajutorul unei enzime ce poartă numele de amilază și se regăsește în salivă. Asta explică motivul pentru care oamenii nu pot rezista în fața carbohidraților precum cartofi, pâine, paste și orez sau chiar produse de patiserie ca biscuiții și gogoșile.

Toți acești carbohidrați sunt bogați în energie care te ajută să supraviețuiești. Britanicii, de exemplu, au o obsesie pentru carbohidrați, iar mâncarea lor preferată este „fish and chips”, adică peștele cu cartofi prăjiți. Alte preparate din TOP 10 favorite ale britanicilor sunt chips-urile, toastul cu fasole, piureul de cartofi sau chiar cârnații.

Recomandări

Sorin Bontea dezvăluie rețeta secretă pentru ciorba de cartofi cu zeamă de varză, inspirată din copilărie

Salată cu efect antiinflamator: cum să o prepari din doar 5 ingrediente

„Cu cât ai mai multe gene de amilază, cu atât poți digera mai mulți carbohidrați”, a spus autorul studiului Dr. Omer Gokcumen, de la Universitatea din Buffalo din New York. „Acest lucru permite oamenilor să se adapteze schimbărilor din dietă atunci când consumul de carbohidrați crește dramatic cu noile tehnologii și stiluri de viață”, a continuat autorul.

Cercetarea lui Dr. Omer a studiat ADN-ul din rămășițele a 68 de oameni, rămășițe care datează de mii de ani, pentru a observa cum funcționează gena AMY1 și când a devenit atât de comună.

Se estimează că această genă ar fi apărut în urmă cu aproximativ 800.000 de ani, în rândul Neanderthalilor, se arată în jurnalul Science. Ulterior, gena s-a răspândit și printre vânători-culegători, care au apărut în urmă cu 11.000 de ani și care ar fi consumat la acea vreme cartofi sălbatici.

Mai apoi, omul modern a început să devină fermier și să cultive porumb și grâu, iar astfel au multiplicat gena AMY1 odată ce au început să consume mai multă făină și legume.

„Persoanele cu un număr mare de gene AMY1 aveau predispoziția de a digera mult mai eficient carbohidrații, dar și să facă mai mulți copii”, a explicat autorul studiului.

Locuitorii din vest își iau în prezent energia din carbohidrați, dar mulți dintre ei consumă mult mai mulți decât o făceau strămoșii noștri, ceea ce duce la creșterea în greutate din cauza zahărului în exces.

Foto: shutterstock

Sursă: The Sun