Anual, în România se produc între 60 și 70 de mii de accidente vasculare cerebrale, o afecțiune extrem de gravă cu un grad de mortalitate ridicat (a doua cauză de mortalitate și principala cauză de dizabilitate, la nivel mondial). Pacienții care supraviețuiesc unui AVC pot rămâne însă cu sechele neurologice majore: slăbiciune musculară sau paralizie pe o parte a corpului, scăderea sau dispariția senzației tactile pe o parte a corpului, spasticitate (rigiditate musculară), tulburare de înghițire a alimentelor solide și/sau lichide sau durere la nivelul membrelor afectate.
De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, marcată în fiecare an pe 29 octombrie, As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală, atrage atenția asupra importanței unei recuperări corecte a acestor pacienți, pentru ca ei să își poată desfășura activitățile de zi cu zi în mod normal. Recuperarea post-AVC trebuie instituită cât mai curând posibil după atacul cerebral și nu se realizează numai cu benzi elastice, ci și folosind tehnologia complexă existentă la nivel actual și în țara noastră. Abordarea adecvată a sechelelor este esențială pentru îmbunătățirea prognosticului și reintegrarea pacientului în viața cotidiană.
Standardul de aur este reprezentat de aparatele cu biofeedback, dispozitive extrem de complexe care oferă indicii în timp real despre reacțiile fiziologice ale pacienților, mișcări și propriocepție, ajutându-i să-și regăsească echilibrul, coordonarea și funcționalitatea motorie. Nu doar AVC-ul, ci și paralizia cerebrală, scleroza multiplă, neuropatia periferică, Parkinson pot avea evoluții bune cu ajutorul tehnologiilor cu biofeedback.
Este o tehnică de a dobândi o mai mare conștientizare a funcțiilor motrice și propriceptive prin utilizarea unor echipamente de înaltă precizie, dezvoltate pe parcursul a zeci de ani de cercetări. Acestea sunt utile atât în faza de evaluare a deficitelor neurologice, cât și în tratarea efectelor afecțiunilor neurologice.
„În clinica în care activez, recuperarea neurologică este efectuată cu ajutorul dispozitivelor de ultimă generație cu biofeedback care, în prima fază, evaluează și identifică deficiențele proprioceptive sau mecanice. Putem spune că, după cei peste 5.000 de pacienți recuperați cu succes, utilizarea acestor tehnologii și echipamente duce la o mai bună acuratețe în diagnosticare și ulterior la scurtarea perioadei de recuperare cu peste 50%. Împreună cu colegii mei, am reușit, în câțiva ani, să reprezentăm un punct important pe harta recuperării pacienților neurologici și ortopedici și suntem recomandați de clinici din străinătate pentru recuperarea pacienților români care au beneficiat de intervenții chirurgicale acolo și au revenit acasă pentru tratamente”, adaugă As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
Unul dintre echipamentele utilizate în recuperarea pacienților neurologici este un sistem extrem de complex care, cu ajutorul senzorilor de presiune, a senzorilor metrici și camerelor 3D încorporate, realizează o evaluare și o analiză completă a deplasării unei persoane.
Aparatul arată ca o bandă de alergat, dar este un adevărat laborator de analiză a mersului, un vârf al tehnologiei și al medicinei de recuperare. Medicul, împreună cu terapeutul, urmăresc în timp real evoluția unor parametri ostearticulari, precum înclinația capului, înclinația trunchiului, unghiul de atac al șoldurilor și al genunchilor, flexiile gleznelor, precum și timpul de contact cu solul și distanța pașilor.
„Este un sistem foarte complex, care furnizează date pe care le coroborăm cu o analiză video și cu mai mulți parametri specifici. Ne oferă informații complete asupra stării de sănătate a pacientului. Durata unei astfel de analize este 30-40 de minute și oferă date despre postură, echilibru, stabilitate și mișcare. Aceste informații ne permit să punem un diagnostic corect, să personalizăm tratamentul și să ajustăm exercițiile în funcție de nevoile și progresul fiecărui pacient. Pacienții pot învăța să-și optimizeze mișcările și să corecteze deficiențele pentru a obține o recuperare mai rapidă și mai eficientă”, mai spune As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
Un alt dispozitiv folosit în recuperarea pacienților neurologici urmărește stimularea sistemului nervos cu informații senzoriale identice cu cele care apar în mod normal pe durata mișcări naturale. Astfel, produce la nivelul creierului iluzia mișcării și determină, în același timp, declanșarea acesteia.
„Este binecunoscut faptul că celula neuronală nu se regenerează. La momentul actual, singurul tratament dovedit științific că poate reda funcționalitatea unui pacient care a suferit un AVC sau care are o altă afecțiune neurologică este recuperarea medicală. Noi, în programele de recuperare personalizate, ne bazăm în primul rând pe neuroplasticitate. Aceasta este caracteristica neuronilor care nu au fost afectați de a prelua funcțiile neuronilor afectați de procesul patologic. Practic, noi prin aceste terapii moderne, păcălim creierul să declanșeze mișcare”, spune As. Univ. Dr. Mihaela Mandu.
„În același timp, ne concentrăm și pe reducerea și controlul spasticității musculare excesive. Vibrațiile terapeutice ajută la relaxarea mușchilor tensionați și la îmbunătățirea coordonării motorii. Pacienții cu afecțiuni neurologice, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau paralizia cerebrală, pot beneficia de acest mod de lucru pentru a obține un mai bun control al mișcărilor și o mai mare independență funcțională”, adaugă As. Univ. Dr. Mihaela Mandu, medic specialist de recuperare medicală.
Totodată, echipamentele cu biofeedback reprezintă o soluție pentru pacienții care trebuie să se recupereze fără a depune efort fizic prea mult. Spre exemplu, cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare ce obligă la restricționarea efortului fizic.
Este esențial ca pacientul să beneficieze de un program de recuperare personalizat, adaptat rezervei sale biologice. În funcție de severitatea deficitului, de apariția complicațiilor, de prezența patologiilor asociate, timpul de recuperare poate varia de la o lună la 6 luni sau chiar un an. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, se reușește în multe cazuri să se reducă acest timp de așteptare până când pacientul este recuperat.
Foto: shutterstock