Ți se face somn pe timpul zilei? Boala tăcută care se instalează fără să bagi de seamă

Un nou studiu sugerează că somnolența excesivă în timpul zilei la vârstnici poate indica un risc crescut de demență. Cercetătorii au descoperit o legătură între problemele de somn și sindromul de risc cognitiv motoric, o afecțiune pre-demență.

Somnolența diurnă ar putea fi un semn al unui risc crescut de demență, conform unui nou studiu publicat în revista medicală Neurology. Cercetarea, efectuată de specialiștii de la Albert Einstein College of Medicine din New York, sugerează o legătură între problemele de somn și sindromul de risc cognitiv motoric (MCR), o afecțiune pre-demență. Studiul, care e citat de Medical News Today, a analizat 445 de participanți cu vârsta medie de 76 de ani, fără demență.

Cercetătorii au evaluat obiceiurile de somn și nivelul de oboseală diurnă al participanților, precum și viteza lor de mers. Rezultatele au arătat că persoanele cu somnolență excesivă în timpul zilei și lipsă de entuziasm pentru activitățile zilnice au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta MCR. Această afecțiune se caracterizează printr-o viteză de mers mai lentă și unele probleme de memorie.

Recomandări

Reducerea riscului de demență: Cum consumul zilnic al acestei gustări și respectarea a două reguli esențiale…

Cu câți ani ne putem prelungi viața dacă mergem pe jos o oră pe zi. Studiile…

Semnificația somnului pentru sănătatea cognitivă

Verna Porter, neurolog certificat, explică diferența dintre oboseala normală asociată vârstei și problemele de somn studiate: „Oboseala regulată legată de vârstă poate implica senzația de oboseală după efort fizic sau o zi lungă. În schimb, problemele de somn studiate aici includ somnolența excesivă în timpul zilei și o lipsă marcată de entuziasm pentru sarcinile zilnice”.

Aceste probleme depășesc oboseala normală și pot indica tulburări de somn subiacente, cum ar fi apneea de somn sau insomnia cronică, care sunt mai îngrijorătoare și legate de modificări cognitive.

Legătura dintre problemele de somn și demență

Deși studiul s-a concentrat pe persoane cu vârsta medie de 76 de ani, tulburările cronice de somn pot avea consecințe pe termen lung pentru sănătatea cognitivă. Dr. Porter subliniază că problemele de somn la vârsta mijlocie pot crește riscul de declin cognitiv în viitor.

„Cercetările sugerează că tulburările de somn la vârsta mijlocie, cum ar fi insomnia cronică sau apneea de somn, ar putea contribui la modificări neurodegenerative care se manifestă ca demență mai târziu în viață”, explică Dr. Porter.

Prevenția și gestionarea problemelor de somn

Experții recomandă adoptarea unor măsuri preventive încă de la vârsta mijlocie pentru a îmbunătăți calitatea somnului și a proteja abilitățile cognitive:

1. Prioritizarea igienei somnului
2. Gestionarea stresului prin mindfulness, yoga sau terapie cognitiv-comportamentală
3. Exerciții fizice regulate
4. Abordarea promptă a tulburărilor de somn

Steve Allder, neurolog consultant, subliniază importanța abordării problemelor de somn mai devreme în viață: „Un model de somn deficitar la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență ani mai târziu dacă contribuie la alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare sau inflamația”.

Rolul exercițiilor fizice în îmbunătățirea somnului

Verna Porter recomandă o dietă bogată în fructe, legume și acizi grași omega-3 pentru a îmbunătăți calitatea somnului și funcția cognitivă. De asemenea, ea subliniază importanța exercițiilor fizice pentru sănătatea cognitivă și reglarea tiparelor de somn: „Activitatea fizică moderată, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga, timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână. Exercițiile de forță pot ajuta, de asemenea, la menținerea masei musculare și îmbunătățirea calității somnului”, spune neurologul.

Foto: arhivă