Boala Vikingilor: Ce este contractura de Dupuytren și cum o poți gestiona

Contractura de Dupuytren sau „boala vikingilor” este o afecțiune degenerativă a țesuturilor palmei care poate afecta semnificativ mobilitatea degetelor. Deși cauza exactă rămâne neclară, genetică joacă un rol important în apariția acestei boli.

Ce este Contractura de Dupuytren?

Contractura de Dupuytren, cunoscută și sub denumirea de boala vikingilor, este o afecțiune progresivă a țesuturilor moi care afectează mâinile, în special degetele, și care poate duce la deformarea acestora.

Este caracterizată prin formarea unor noduli și benzi de țesut fibros sub pielea palmei, care pot duce la îngroșarea și scurtarea tendonului care controlează degetele. Acest proces poate duce la contractarea degetelor, împiedicându-le să se întindă complet, iar în cazurile avansate, degetele pot rămâne permanent îndoite.

Recomandări

Durere ascuțită sub coaste, în partea stângă: ce problemă de sănătate ascunde

„Moartea lichidă”: Avertismentul unui chirurg cardiac despre alimentele și băuturile care ne pun inima în pericol

Cauze și factori de risc

Cauza exactă a contracturii de Dupuytren nu este pe deplin înțeleasă, însă există mai mulți factori care contribuie la dezvoltarea acestei afecțiuni:

1. Genetica: Boala are o componentă ereditară puternică, fiind mai frecventă în rândul persoanelor cu antecedente familiale de Dupuytren.
2. Vârsta: De obicei, apare la persoane de vârstă mijlocie și mai ales la bărbați, în jurul vârstei de 50-60 de ani.
3. Originea etnică: Este mai frecventă la persoanele de origine nordică (de unde provine termenul „boala vikingilor”).
4. Factori de stil de viață: Consumul excesiv de alcool și fumatul pot crește riscul apariției bolii.
5. Afecțiuni asociate: Diabetul, epilepsia și anumite tulburări ale țesutului conjunctiv sunt asociate cu un risc mai mare de a dezvolta această boală.

Simptome

Boala vikingilor începe de obicei cu formarea unor mici noduli dureroși sau a unor cordoane de țesut sub pielea palmei. Acestea pot afecta una sau mai multe dintre degete, dar sunt cel mai frecvent implicate degetul inelar și cel mic.

Pe măsură ce boala progresează, nodulii se pot întări și se pot scurta, provocând contracturi ale degetelor. Astfel, pacientul nu mai poate întinde complet degetele, iar deformarea devine evidentă. Simptomele pot include:

• Noduli sau benzi palpabile pe palmă.
• Durere ușoară sau disconfort la nivelul palmei.
• Limitarea mobilității degetelor afectate.
• Formarea de degete în poziție îndoită, de obicei la nivelul articulațiilor interfalangiene.

Tratament

Tratamentul pentru contractura de Dupuytren depinde de severitatea bolii și de gradul de afectare a funcționalității mâinii. În multe cazuri, boala evoluează lent, iar intervenția poate fi necesară doar atunci când degetele devin suficient de afectate pentru a interfere cu activitățile zilnice.

Tratament conservator

• Fizioterapia poate ajuta la menținerea mobilității și la prevenirea progresiei afecțiunii
• Injectarea cu steroizi poate reduce inflamația și durerea, dar nu oprește progresia bolii.
• Splinturile pentru mâini pot fi utilizate pentru a menține degetele într-o poziție corectă, dar nu sunt o soluție pe termen lung.

Tratament chirurgical

• Fasiectomia este intervenția chirurgicală cea mai frecvent utilizată pentru a îndepărta țesutul fibros care cauzează contractura.
• Excisionarea nodulilor poate fi indicată atunci când boala nu a avansat semnificativ.
• În cazuri severe, grefele de piele sau alte proceduri de reconstrucție pot fi necesare.

Tratament minim invaziv

• Injectarea cu colagenază (un tip de enzimă) poate ajuta la desfacerea țesutului fibros, ceea ce poate duce la îmbunătățirea mobilității degetelor. Această metodă este utilizată în cazurile mai ușoare.
• Stretching și alte tehnici de terapie manuală pot fi aplicate pentru a îmbunătăți flexibilitatea mâinii.

Sursă foto: Shutterstock.