Tradiții și obiceiuri de Crăciun în Ardeal. Datini vechi și pline de însemnătate

Crăciunul în Ardeal este mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă. Este un prilej unic de a readuce la viață tradiții vechi de sute de ani, păstrate cu grijă de comunități și transmise din generație în generație.

În satele pitorești din Transilvania, Crăciunul nu înseamnă doar luminițe și brazi împodobiți, ci mai ales momente în care obiceiurile populare creează o atmosferă aparte, în care creștinismul și bucuria se împletesc armonios. De la colindele copiilor până la spectacolele de „Capră” sau „Steaua”, aceste tradiții străvechi continuă să fie respectate cu sfințenie.

Colindatul – sufletul sărbătorilor de iarnă în Ardeal

Unul dintre cele mai iubite obiceiuri de Crăciun în Ardeal este colindatul, care începe încă din seara de 23 decembrie. Cete de copii, cunoscuți în unele zone sub numele de „pițerei” sau „pizerei”, merg din casă în casă, vestind sărbătoarea Nașterii Domnului. Acești mici colindători sunt priviți ca purtători de noroc, aducători de belșug și bucurie pentru familiile care îi primesc.

Recomandări

Obiceiuri și tradiții de Crăciun din Moldova. Spiritul sărbătorilor este păstrat cu sfințenie

Cadouri pe care să nu le accepți de Crăciun. Aduc ghinion!

Colindele lor, scurte și pline de voioșie, au menirea de a binecuvânta casele gazdelor și de a le ura un an îmbelșugat. În schimb, copiii sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci sau prăjituri, simboluri ale recunoștinței și generozității. „Bună dimineața la Moș Ajun” sau „Colindișul” sunt doar câteva dintre cântecele specifice acestei regiuni, care răsună până târziu în noapte.

Obiceiuri de Sfântul Nicolae – începutul sărbătorilor în Ardeal

Sărbătorile de iarnă în Ardeal încep odată cu Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. În ajunul acestei zile, fetele se adună pentru a pregăti plăcinte speciale, frământate cu migală și unse cu ou. Tradiția spune că acestea trebuie să fie gata exact la ora 21:00, moment când flăcăii năvălesc în casă pentru a începe petrecerea. Evenimentul este marcat de voie bună, glume și dansuri, iar „laptele parfumat” servit în această seară specială completează atmosfera festivă.

Steaua – un simbol al Nașterii Domnului

Un alt obicei specific Crăciunului în Transilvania este „Steaua”, un ritual ce are loc pe 25 decembrie. Cete de colindători, de obicei câte patru persoane – un înger și cei trei crai – umblă prin sate purtând o stea mare, decorată cu icoane și motive religioase. Colindătorii vestesc Nașterea lui Iisus prin cântece tradiționale, iar gazdele îi răsplătesc cu nuci, mere și cozonaci. Steaua simbolizează speranța și credința, iar colindatul cu acest obiect sacru este o tradiție păstrată cu grijă, chiar și în zilele noastre.

Chematul fetelor la juni – o celebrare a comunității

În ziua de Crăciun, în multe sate transilvănene se practică un obicei unic numit „Chematul fetelor la juni”. Junii, îmbrăcați în costume populare tradiționale, merg la casele fetelor de măritat și le invită la petrecerea sătească de seară. Părinții fetelor îi întâmpină pe feciori cu plăcinte și vin, iar atmosfera de sărbătoare culminează cu balul care are loc la casa gazdei junilor. Acest obicei nu este doar o modalitate de celebrare a Crăciunului, ci și o ocazie de întărire a legăturilor sociale și de menținere a tradițiilor.

Capra și Butea Junilor – simboluri ale belșugului și vitalității

Printre cele mai spectaculoase tradiții de Crăciun din Ardeal se numără „Capra” și „Butea Junilor”. Capra este un dans ritualic, realizat de colindători costumați, care poartă măști viu colorate. Această datină simbolizează belșugul și sănătatea, iar jocul caprei este însoțit de urări pentru un an nou rodnic și prosper.

De asemenea, „Butea Junilor” este un obicei complex, care presupune pregătiri încă din luna octombrie. În ziua de Crăciun, junii colindă prin sat, iar seara se adună la casa gazdei pentru a sărbători împreună cu întreaga comunitate. Această tradiție subliniază importanța unității și a colaborării între membrii satului.

Meteleaua și focurile rituale – rădăcini păgâne reinterpretate

Un alt obicei fascinant, practicat pe 28 decembrie, este „Meteleaua”. Originar din tradițiile păgâne, acest ritual presupunea aprinderea de focuri pentru a alunga spiritele rele și a marca renașterea naturii. În prezent, focurile au fost înlocuite cu meteleul, o păpușă confecționată din paie, care este arsă în centrul satului. Acest simbol al purificării și al speranței pentru un nou început adaugă un farmec aparte sărbătorilor de iarnă din Ardeal.

Borița – tradiție specifică maghiarilor ceangăi

În comunitățile de maghiari ceangăi din Transilvania, „Borița” este o tradiție aparte de Crăciun. Unul dintre colindători poartă o mască specială, iar dansul său ritualic are menirea de a alunga spiritele rele și de a aduce noroc. Această datină, însoțită de cântece și dansuri, este o expresie a ciclicității vieții și a bucuriei renașterii.

Farmecul Crăciunului în Ardeal

Crăciunul în Ardeal este o sărbătoare a comunității, a tradițiilor autentice și a spiritualității profunde. De la colindele vesele ale copiilor până la spectacolele ritualice pline de simbolism, obiceiurile străvechi continuă să creeze o atmosferă unică, deopotrivă sacră și festivă. În satele transilvănene, Crăciunul nu este doar o sărbătoare, ci un mod de a celebra viața, speranța și unitatea. Astfel, farmecul sărbătorilor de iarnă din Ardeal rămâne viu, la fel ca și tradițiile, chiar dacă multe dintre acestea s-au risipit în zonele urbane.

Sursă foto – frimufilms / Envato