(P) Burnout-ul și sănătatea mentală: 5 efecte ascunse ale stresului cronic asupra creierului

Într-o lume în care ritmul de lucru este din ce în ce mai alert, iar presiunea profesională pare să nu se mai termine, tot mai multe persoane ajung să experimenteze burnout-ul. Însă această stare de epuizare nu afectează doar nivelul de energie sau motivația, ci și sănătatea creierului pe termen lung. Dr. Gherghișan Mihnea, medic specialist neurologie la Regina Maria, explică ce se întâmplă în creierul nostru atunci când stresul cronic devine copleșitor și cum putem preveni efectele sale devastatoare.

1. Burnout-ul: mai mult decât oboseală

Deși este adesea confundat cu oboseala obișnuită, burnout-ul este un sindrom complex, caracterizat prin epuizare fizică, emoțională și mentală. „Burnout-ul nu este o afecțiune medicală propriu-zisă, dar impactul său asupra creierului și funcționării zilnice este semnificativ”, explică dr. Gherghișan. Acesta atrage atenția că sindromul nu este același lucru cu stresul: „Stresul este o reacție pe termen scurt, care ne permite să facem față provocărilor. În schimb, burnout-ul este caracterizat printr-o stare de detașare și demotivare atât de profundă încât activitățile zilnice devin o povară.”

Recomandări

De ce să nu consumi pâine cu brânză! Avertismentul Mihaelei Bilic

Impactul căștilor audio asupra auzului tinerilor! Cum afectează creierul

2. Scăderea rezistenței fizice și mentale: primele semne ale burnout-ului

Burnout-ul nu apare brusc, ci se dezvoltă treptat, afectând atât corpul, cât și mintea. „De cele mai multe ori, persoanele care suferă de burnout descriu simptome precum oboseală extremă, insomnie recurentă, dureri de cap frecvente și chiar probleme digestive”, spune dr. Gherghișan. Pe lângă simptomele fizice, apar și modificări emoționale și comportamentale. „Pacienții îmi spun că nu mai găsesc plăcere în lucrurile care îi bucurau înainte, se simt copleșiți de responsabilități și încep să evite interacțiunile sociale”, adaugă acesta.

Printre semnele care ar trebui să ne alarmeze se numără și scăderea concentrării și a productivității. „Burnout-ul duce la procrastinare, dificultăți în luarea deciziilor și chiar la izolare socială. Uneori, persoanele afectate ajung să întârzie frecvent sau să absenteze de la muncă, fără să înțeleagă exact de ce”, explică medicul neurolog.

3. Modificările cerebrale: cum ne remodelează stresul cronic creierul?

Stresul pe termen lung nu doar că ne obosește mental, dar poate provoca și modificări structurale în creier. „S-a demonstrat că persoanele care suferă de burnout au o amigdala mărită – regiunea creierului responsabilă de reglarea emoțiilor și a reacțiilor la stres. Aceasta devine hiperactivă, ceea ce explică de ce pacienții sunt mai iritabili și au dificultăți în gestionarea emoțiilor negative”, detaliază dr. Gherghișan.

În plus, conexiunile dintre amigdala și cortexul prefrontal – partea creierului responsabilă de luarea deciziilor și controlul impulsurilor – sunt afectate. „Acest lucru face ca persoanele cu burnout să aibă mai puțin control asupra reacțiilor lor și să resimtă emoțiile negative mult mai intens”, spune medicul.

Un alt efect al stresului cronic este legat de cortizol, hormonul stresului. „Inițial, stresul crește nivelul de cortizol, ceea ce ne ajută să facem față unei situații dificile. Dar, pe termen lung, organismul începe să producă din ce în ce mai puțin cortizol, ceea ce duce la epuizare completă și la incapacitatea de a mai răspunde la stres”, explică dr. Gherghișan.

4. Burnout-ul și declinul sănătății mentale: anxietate, depresie și insomnie

Dacă burnout-ul nu este tratat la timp, poate duce la probleme grave de sănătate mentală, precum depresia și anxietatea. „Când un pacient ajunge la depresie severă sau la episoade de anxietate accentuată, înseamnă că burnout-ul s-a agravat și a afectat profund echilibrul chimic al creierului”, avertizează dr. Gherghișan.

Tulburările de somn sunt un alt simptom frecvent. „Mulți pacienți cu burnout îmi spun că, deși sunt epuizați, nu pot dormi. Creșterea nivelului de cortizol împiedică organismul să intre în starea de relaxare necesară somnului profund”, explică neurologul. Această lipsă de odihnă agravează și mai mult starea de epuizare, generând un cerc vicios din care devine tot mai greu de ieșit.

5. Cum prevenim și combatem burnout-ul?

Pentru a preveni burnout-ul, este esențial să gestionăm stresul în mod eficient și să stabilim limite clare între viața profesională și cea personală. „Un program de muncă bine structurat, fără ore suplimentare constante și fără e-mailuri sau telefoane în afara orelor de lucru, este esențial”, recomandă dr. Gherghișan.

Exercițiile fizice regulate sunt, de asemenea, un aliat important. „Chiar și un efort fizic moderat de 2-3 ori pe săptămână poate ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea stării de bine”, spune medicul. Deși nu există dovezi clare că anumite alimente pot preveni burnout-ul, o alimentație echilibrată și evitarea produselor ultraprocesate contribuie la menținerea energiei și a clarității mentale.

Pentru cei care se confruntă deja cu burnout, dr. Gherghișan recomandă ajutorul specializat. „Dacă simptomele sunt severe, pacientul trebuie să se prezinte la medic, pentru a evalua dacă este necesar un tratament medicamentos sau psihoterapie”, explică acesta. În unele cazuri, poate fi necesară schimbarea locului de muncă sau chiar o pauză prelungită -„Dacă stresul provine dintr-un mediu toxic, este puțin probabil ca acesta să se schimbe suficient de mult încât persoana să se recupereze. În astfel de situații, schimbarea locului de muncă sau a mediului înconjurător poate fi singura soluție viabilă”.

Burnout-ul este mult mai mult decât o simplă oboseală. Este un sindrom complex, cu efecte serioase asupra sănătății mentale și fizice. Ascultă-ți corpul atunci când îți transmite semnale de epuizare și ia măsuri din timp pentru echilibrul tău.