Cele 6 medicamente care te îngrașă fără să-ți dai seama. Medicul nutriționist Corina Zugravu trage un semnal de alarmă

Noi studii internaţionale sugerează că utilizarea excesivă şi necontrolată a antibioticelor ar putea avea un rol semnificativ în creşterea alarmantă a ratei obezităţii. Pe lângă dieta nesănătoasă şi lipsa exerciţiului fizic, dezechilibrele florei intestinale cauzate de antibiotice ar putea influenţa metabolismul uman, conform cercetătorilor.

Legătura dintre antibiotice şi creşterea în greutate

Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la Universitatea din New York, publicat în „Jurnalul Internaţional al Obezităţii”, a monitorizat 11.500 de copii din Marea Britanie. Rezultatele indică faptul că administrarea antibioticelor în primele şase luni de viaţă creşte cu 22% riscul de obezitate până la vârsta de trei ani. Cercetătorii subliniază că flora intestinală joacă un rol crucial în procesul de asimilare a caloriilor, iar perturbarea acesteia poate afecta echilibrul metabolic.

„Administrarea antibioticelor, în special în primii ani de viaţă, poate distruge bacterii benefice care influenţează felul în care asimilăm nutrienţii. Această perturbare ar putea fi un factor important în creşterea riscului de obezitate”, explică dr. Leonardo Trasande, coautor al studiului.

Specialiştii: „Nu trebuie să demonizăm antibioticele”

Unii medici români avertizează împotriva concluziilor pripite, considerând că impactul antibioticelor asupra greutăţii trebuie analizat cu prudenţă. Profesorul dr. Ioan Fulga, Şeful Catedrei de Farmacologie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, subliniază că beneficiile antibioticelor depăşesc cu mult riscurile.

Recomandări

Băutura care te ajută să te lași de fumat. O găsești în toate supermaketurile din România

Cum să scapi rapid de sinusurile înfundate. Cei mai importanți pași pe care trebuie să-i urmezi

„Endocardita infecţioasă, de exemplu, este o afecţiune gravă care poate duce la deces dacă nu este tratată corespunzător. Administrarea vancomicinei, un antibiotic puternic, poate duce la o creştere minoră în greutate, dar acest efect este nesemnificativ în raport cu beneficiile tratamentului”, explică prof. dr. Ioan Fulga.

Pe de altă parte, dr. Corina Zugravu, specialist în igiena alimentaţiei şi nutriţie, atrage atenţia asupra pericolului de a descuraja pacienţii să urmeze tratamente antibiotice esenţiale din teama de îngrăşare.

„Nu cred că există persoane fără boli grave care să ia antibiotice mai mult de câteva zile pe an. În aceste condiţii, nu putem spune că antibioticele cauzează obezitate în rândul populaţiei generale”, afirmă aceasta.

Flora intestinală şi metabolismul: o legătură complexă

Mai multe studii au demonstrat că flora intestinală a persoanelor obeze diferă de cea a celor cu greutate normală. Persoanele obeze au un număr mai mare de bacterii Firmicute, care metabolizează cu până la 15% mai mulţi nutrienţi din hrană, ceea ce poate contribui la depunerea de grăsime. Antibioticele pot influenţa acest echilibru, afectând diversitatea microbiană a intestinului.

Medicamente care favorizează acumularea kilogramelor

Dacă în cazul antibioticelor efectul asupra greutăţii nu este clar demonstrat, alte medicamente au fost confirmate ca favorizând creşterea în greutate. Printre acestea se numără unele antipsihotice (clorpromazina), corticosteroizii (prednison, prednisolon) şi anumite antidiabetice (clorpropamid). Aceste medicamente pot influenţa apetitul sau pot provoca retenţie de apă, ducând astfel la o creştere a greutăţii corporale.

Legătura dintre antibiotice şi obezitate este un subiect care necesită cercetări suplimentare. Deşi anumite studii sugerează o corelaţie, majoritatea specialiştilor sunt de acord că utilizarea controlată a antibioticelor nu ar trebui să aibă un impact major asupra greutăţii corporale.

În schimb, folosirea abuzivă a acestor medicamente, atât în rândul oamenilor, cât şi în creşterea animalelor, poate avea efecte negative pe termen lung, inclusiv asupra echilibrului metabolic. Prin urmare, pacienţii sunt sfătuiţi să urmeze recomandările medicilor şi să evite automedicaţia.

Sursă foto – Arhivă CSID