Într-o lume care premiază productivitatea dimineața devreme, cei care adorm târziu se confruntă adesea cu provocări ce țin de sănătatea lor mentală și fizică. Aceste persoane care aleg să rămână treze până târziu pot fi mai vulnerabile la depresie, anxietate și chiar la afecțiuni cronice, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Surrey.
Deși legătura dintre obiceiurile de somn și sănătatea mentală nu este una nouă, cercetarea recentă oferă noi perspective asupra motivelor din spatele acestei corelații, explicând de ce cei care se trezesc târziu pot avea un risc mai mare de a dezvolta depresie.
Studiul publicat în revista PLOS One a implicat 546 de studenți și a analizat legătura dintre tiparele de somn, sănătatea mintală și alte comportamente, precum consumul de alcool și conștientizarea gândurilor. Rezultatele au arătat că cei care adorm târziu, sunt semnificativ mai predispusș la depresie decât cei care se trezesc devreme. Mai mult, aceste persoane erau mult mai susceptibile să se îngrijoreze excesiv, un comportament adesea legat de dezvoltarea depresiei.
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că „iubitorii de dimineață”, cei care se trezesc devreme, aveau un nivel mai ridicat de conștientizare a emoțiilor lor și erau mai predispuși să manifeste o atenție activă asupra gândurilor și stărilor lor mentale. În schimb, bufnițele de noapte erau mai puțin conștiente de aceste emoții și erau mai predispuse la consumul de alcool și la un somn de proastă calitate.
Unul dintre motivele posibile pentru care cei care adorm târziu sunt mai susceptibili la depresie este faptul că, pe măsură ce seara avansează, creierul devine mai predispus la gânduri negative și la „ruminație” – un proces mental în care oamenii se concentrează asupra propriilor temeri și îngrijorări.
Această tendință este adesea legată de depresie, iar faptul că aceste gânduri negative se intensifică la sfârșitul zilei poate face ca oamenii să se simtă copleșiți de propriile gânduri, ceea ce poate duce la agravarea stărilor de anxietate și depresie.
Mai multe studii sugerează că tiparele de somn ale bufnițelor de noapte nu doar că le afectează sănătatea mentală, ci pot avea un impact major și asupra sănătății fizice. De exemplu, cercetătorii de la Universitatea Rutgers din New Jersey au constatat că cei care rămân trezi până târziu au o utilizare mai puțin eficientă a grăsimilor pentru energie, ceea ce poate contribui la depunerea excesivă de grăsimi și la dezvoltarea diabetului de tip 2 și a bolilor cardiovasculare.
Mai mult, cei care dorm târziu sunt mai puțin sensibili la insulină, un factor major în dezvoltarea diabetului, iar obiceiurile lor de somn neregulate pot influența negativ funcțiile organismului, având un impact pe termen lung asupra sănătății fizice. De asemenea, un alt studiu a arătat că femeile care se culcă târziu au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân decât cele care urmează un regim de somn mai echilibrat.
Este clar că tiparele de somn ale fiecărei persoane joacă un rol esențial în sănătatea lor generală. Studiile menționate sugerează că, pentru a reduce riscurile de depresie și afecțiuni fizice, ar fi benefic ca tinerii, în special, să acorde o atenție mai mare regimului lor de somn. Intervențiile care încurajează un somn mai regulat, precum stabilirea unui program de somn consecvent, reducerea consumului de alcool și gestionarea stresului pot ajuta la prevenirea riscurilor asociate cu privarea de somn și cu obiceiurile nesănătoase de viață.
În plus, creșterea conștientizării despre impactul somnului asupra sănătății mentale și fizice ar putea ajuta la implementarea unor schimbări benefice. De exemplu, este important ca indivizii să învețe să își regleze programul de somn pentru a-și proteja nu doar sănătatea fizică, dar și bunăstarea emoțională și mentală.
FOTO: Shutterstock, SURSA: The Sun