Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta VII

Va spun drept, cu greu m-am desprins de cantar si m-am asezat la calculator ca sa scriu acest articol.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta VII
Jurnalul unei pofticioase mereu la dieta

Va spun drept, cu greu m-am desprins de cantar si m-am asezat la calculator ca sa scriu acest articol. De cateva saptamani, nu ma dezlipesc de el si il implor din priviri sa-si miste acul mai spre stanga. Nimic. S-a blocat la 60 si pace. L-am banuit de marturie mincinoasa, uz de fals si tentativa de distrugere la adresa dietei mele.

Cercul de suspecti s-a extins la vreo 10 cantare pe care m-am tot suit, in speranta ca unul imi va arata ce vreau sa vad. Pana cand m-au tras niste nutritionisti americani de maneca. Trec prin criza „the weight-loss plateau”. Perioada de stagnare, pe limba expertilor romani.Cum ar zice o ghicitoare care mi-ar citi in fulgii de orz, secara si grau pe care ii mananc dimineata de dimineata, aici e o cumpana. O cifra dolofana imi apa­re in cale la ceas de regim si din cauza ei as putea sa pierd tot.

Sigur nu va e strain scenariul. Va truditi sa slabiti, numaratoarea inversa incepe, merge bine si brusc se opreste, desi nu ati mancat nici o fi­ri­mitura de graham in plus, ba chiar ati renuntat la singura fe­lie zilnica. Concret, batem pa­sul pe loc, kilogramiceste vor­bind. Unde pana acum ne-am zveltit zi de zi, acum ne-am impotmolit.

Acesta este principalul motiv de divort intre un supraponderal si o dieta. Ca si cum atunci cand o incepem juram ca vom ramane cu ea la bine si la rau, iar acesta este raul suprem, care ne invinge. Frustrare mai mare nu exista pentru o persoana aflata la cura de slabire. Un sondaj realizat in State pomeneste ca 54% dintre cei care au intrerupt o dieta au facut asta in aceasta perioada de stagnare. S-a ales praful de motivatia lor, au mentionat. Am facut intocmai de vreo 4 ori pana acum – cand am vazut ca dieta mea nu mai da semne de viata, nu m-am sinchisit sa o resuscitez si m-am cinstit copios la pomana ei. De data asta va fi altfel. Trebuie.

A inceput candva sa (s)cada cate un gram. Acum a stat.

Si sunt vreo trei explicatii po­si­bile pentru asta. Fie corpul pur si simplu vrea o pauza ca sa se poata obisnui cu portia redusa de calorii pe care o pri­meste mai nou, fie numarul caloriilor consumate este perfect egal cu cele al caloriilor primite, fie acestea din urma sunt mult prea putine. In ulti­mul caz, organismul intra in panica, deoarece crede ca este o perioada de „foamete” si domoleste metabolismul (care este responsabil cu arderea caloriilor) ca sa conserve energia. Si acum vin solutiile.

Trebuie impins de la spate metabolismul, prin sporirea nivelului activitatii. De exemplu, daca pana in acest moment, ne dadeam sufletul 30 de minute la sala, acum trebuie sa tragem de noi pana la 40 – 45. Daca deja exer­sam la o intesitate numai buna, atunci trebuie schimbate exer­ci­tiile. Poate corpul nostru stie prea bine ca dupa „1, 2, 3, 4” abdomene, il punem sa faca „5, 6, 7, 8” exercitii pentru talie mereu aceleasi

Ar mai fi un sfat care va va face sa ridicati spranceana, dar important este sa ii dati dreptate dupa aceea. Incercati sa nu lasati sa treaca o perioada prea mare in care sa nu mancati, pentru ca acest lucru favo­ri­zea­za aparitia stagnarii greutatii. Idealul ideal este ca femeile sa manance ceva (fie si un fruct) o data la 3 ore, iar barbatii la 5. Astfel, asigurati organismul ca este mancare din belsug, iar el nu trebuie sa-si faca provizii, ci sa isi vada de arderea caloriilor.

Si surprindeti-l mereu cu cate ceva: o zi mai multe proteine, alta mai putine, o zi 1.200 de calorii, alta 1.500.Nu-l lasati sa se invete cu un numar sau cu un meniu, pentru ca asta inseamna stagnare curata. Cu aceste mici schimbari, vor aparea unele mai mari, cam in 1 – 4 saptamani, cand cantarul va indica o greutate mai scazuta. Acum va las pentru ca ard de nerabdare sa vad ce zice al meu. Ma rog pentru un 59…

Confesiunile lunii mai. Mai precis greselile.

Numar de kilograme: 60 (parca aceleasi de o ves­ni­cie). Numar zilnic de calosrii: nu mai mult de 1.200. Nu­mar de sedinte la sala: 4 (in­tru in pamant si scriu continuarea dupa). Am revenit si stiu exact unde am dat-o in bara: din cauza lipsei de timp (am martori ca nu e doar un cliseu-scuza) am chiulit de la orele de aerobic si de aici mult mai putine calorii arse. Numele meu a fost „Rutina” zilele astea pentru ca am mancat abso­lut acelasi lucru dimineata, la pranz si seara. Si da, ex­trem de mici portiile.

Practic, am bifat toate erorile posibile si am invitat practic stagnarea sa vina la mine. E greu sa mergi inainte cu dieta cand vezi ca acul cantarului nu se urneste cu saptamanile. Dar nu e imposibil.

Foto: HEPTA, SHUTTERSTOCK

Urmărește CSID.ro pe Google News
Elena Nistor
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult
Combate inteligent abuzul alimentar!
Combate inteligent abuzul alimentar!