De-a v-ati ascunselea cu grasimile din alimente

De cand toti nutritionistii te indeamna sa nu mai mananci gras, sursele de lipide n-au fost niciodata mai greu de identificat. De exemplu, stii ce au in comun: un amestec de legume si peste congelat, un antricot, o cutie de branza de vaci, un pliculet de ciorba si painea prajita (pesmeti)? Contin, in mod natural sau nu, grasimi ascunse.

Practic, alimentele pe care le consumam contin doua categorii de lipide: cele vizibile, pe care le poti evita cu usurinta si poti hotari tu cat anume vei consuma (cubuletul de unt pe care il strecori in piure, lingura de smantana care ii da gust ciorbei, o lingurita de ulei ca sa mearga mai bine salata de cruditati) si cele invizibile, care exista deja in alimente si pe care nu le distingi la prima vedere. Acestea reprezinta de fapt grosul grasimilor pe care le consumam zilnic.

In ce alimente se afla grasimile „invizibile”?
In medie, consumam intre 85 si 100 g de lipide pe zi, dintre care
30-40 g din categoria celor vizibile si aproape dublu din categoria celor invizibile. Nutritionistii spun insa ca nu toate grasimile ascunse sunt si daunatoare organismului.

Recomandări

Alimente la fel de periculoase ca țigările. Ce să eviți când mergi la supermarket

Băutura „secretă” a centenarilor. În ce cantitate se bea, de fapt, pentru a ajunge la 100…

Sa luam de exemplu carnea mai grasa, pestele mai gras, branza, galbenusul, produsele lactate integrale, migdalele, alunele – toate au un nivel relativ ridicat de grasimi ascunse, insa contin si alte tipuri de acizi grasi, care sunt indispensabili organismului. Consumate cu masura, nu au cum sa ne faca rau. Totul se schimba insa cand vorbim despre lipidele continute de preparatele industriale care sunt folosite ca sa dea gust alimentelor. Este cazul mancarii gata preparate: o ciorba la plic poate avea cu 9 g de lipide mai mult la 250 g de produs, fata de cea preparata acasa.

Valabil si pentru salatele gata asezonate pe care le cumparam din oras care sunt mult mai bogate in grasimi. Inca un lucru care ar trebui sa te puna pe ganduri: intre doua produse similare de tipul mezelurilor, ciorbelor, pizzelor, chiar si al fructelor de mare (in special surimi), cantitatea de lipide poate varia de la 0 la aproape dublu, in functie de marca.

Etichetele dau de gol grasimile ascunse
Pentru a putea alege mereu cele mai putin grase produse, compara tabele nutritionale ale produselor asemanatoare. Daca vrei sa cumperi mancare gata preparata, calculeaza mereu in gand raportul dintre proteine si lipide, care trebuie sa fie egal sau putin mai mare decat 1; in cazul in care este mai mic, produsul e mult prea gras.

Dupa cantitate, se mai ridica si problema calitatii. In majoritatea cazurilor, producatorii folosesc grasimile cele mai ieftine care se regasesc pe locul celor mai nesanatoase in clasamentul nutritional. Ocoleste cat poti produsele care contin grasimi hidrogenate. Cauta atent in lista cu ingrediente termenul „materie grasa vegetala hidrogenata” si, daca l-ai gasit, alege un  produs asemanator din alta gama care sa nu-l contina.

Merg mana in mana cu boli grave
Specialistul francez Patrick Sérog explica: „Hidrogenarea este o tehnica folosita frecvent in industria alimentara, prin care se adauga hidrogen grasimilor nesaturate, ca sa le poata face sa treaca de la starea lichida la cea solida, la temperatura mediului. Asa se obtin acizii grasi care ii confera produsului conservarea, dar care actioneaza in organismul nostru ca niste grasimi saturate. Organismul nostru oricum produce acest tip de grasimi, care in exces duc la aparitia bolilor cardio-vasculare, a infarctului sau a trombozelor”.

In aprilie 2005, Agentia Franceza pentru Securitatea Sanitara a Alimentelor a prezentat un raport despre acizii grasi periculosi continuti deseori de alimentele fabricate industrial. Astfel, daca procentul lor in organism depaseste 2% din consumul energetic total, riscul aparitiei bolilor cardio-vasculare creste foarte mult. In Franta, 5% din populatie depaseste aceasta limita. Tocmai de aceea nutritionistii francezi incearca in fel si chip sa le atraga atentia consumatorilor si producatorilor asupra acestei serioase probleme.

 Cate lipide contine…?
 Un pumn de alune (35 g) – 17,7 g
 Un pesmet mare – 3 g
 Un iaurt à la grecque (125 g) – 12 g
 Un baton de ciocolata (47 g) – 12,3 g
 O bucata de svaiter (35 g) – 10 g
 Un sandvis cu jambon si unt – 16 g
 Un pumn de masline – 21,6 g
 O portie de musaca – 36 g
 O jumatate de avocado (75 g) – 10 g
 Un strudel cu ciocolata – 14,1 g