Salone del Gusto

Pe langa placere, a te hrani este in primul rand un act social care trebuie respectat cu mare responsabilitate. Cand un consumator hotaraste sa manance un anumit produs, el intra in contact, practic, pe langa ingrediente si cu intregul proces de fabricatie, distributie si depozitare. Tocmai din aceste motive trebuie verificate cu atentie toate ingredientele, termenul de garantie, valoarea energetica, procentul grasimilor, glucidelor, lipidelor din alimente. Invazia de pe piata a fructelor si legumelor uriase, a produselor din carne de pasare si animale crescute cu furaje industriale a marcat o noua etapa in viata consumatorilor. Cu preturi relativ mai mici, se pot cumpara produse aspectuoase, dar nu neaparat sanatoase. In strainatate, sunt diferente destul de mari intre costurile produselor crescute natural si ale celor obtinute cu ajutorul substantelor chimice, chiar daca ultimele sunt mai atragatoare. Deci marimea sau culoarea nu sunt garantia calitatii. Romania, din fericire, se numara printre tarile adepte ale alimentatiei naturale.

Lupta pentru natural
Pentru combaterea si impiedicarea extinderii alimentelor nenaturale s-au infiintat numeroase organizatii. Fundatia pentru biodiversitate Slow Food este una dintre cele mai puternice si a fost fondata in 1989, in Italia, pentru a contracara tendinta „fast food”, a proteja traditiile locale si a cultiva interesul oamenilor pentru calitatea a ceea ce consuma. Tot Slow Food a infiintat Terra Madre, o retea a reprezentantilor comunitatilor agricole producatoare de hrana sanatoasa si gustoasa. Mai mult decat atat, Slow Food in colaborare cu Autoritatile regionale Emilia-Romagna si Piemonte au creat Universitatea Stiintelor Gastronomice, prima universitate din lume special dedicata formarii expertilor in stiintele gastronomiei si ale agriculturii. Bineinteles ca se da o lupta grea pentru conservarea traditiilor legate de mancare din toata lumea si este nevoie de actiuni sustinute de marketing, care sa popularizeze adevaratele valori si sa adune cati mai multi „ostasi” din intreaga lume. Astfel, incepand din 2004, Slow Food a organizat, la Torino, Salone del Gusto unde s-au reunit 5.000 de mici producatori alimentari din toata lumea, pentru a-si promova produsele si pentru a face schimb de experienta. In perioada 26-30 octombrie 2006, a avut loc la Torino cea de-a doua editie a Salonului Gustului. Terra Madre a reunit numerosi producatori si membri ai sectorului agricol si a dezvaluit criteriile de evaluare ale alimentelor: calitate – data de folosirea resurselor naturale, gust, beneficiile aduse sanatatii. Nu in ultimul rand, trebuie avuta in vedere demnitatea agricultorilor.

Cine au fost expozantii?
1.600 de comunitati agricole de pe 5 continente; 5.000 de fermieri, crescatori de animale, pescari si producatori de mancare traditionala din 150 de tari; 1.000 de bucatari; 400 de profesori din mari centre universitare. Mai exact: 216 din Africa, 220 din America de Nord, 252 din America Latina, 98 din Asia, 430 din Europa, 35 din Orientul Mijlociu, 16 din Oceania si 313 din Italia. Pentru o buna consiliere gastronomica (cele mai sanatoase metode de a gati si de a pastra alimentele), Terra Madre a angajat 1.000 de bucatari.

Recomandări

Cei “4 P” din dietă care te îmbătrânesc. Alimentele pe care românii le adoră, dar care…

52 de alimente bune pentru deficitul de fier. Ce să mănânci să nu faci anemie

Insula gusturilor italiene
Insula gustului si a bucatariei este o zona special amenajata pentru un sejur in lumea celor mai bune, interesante si ciudate gusturi, pentru unii. Italienii din regiunile Veneto si Friuli Venezia Giulia i-au servit pe pofticiosi cu multe varietati de branza „Asiago” si „Montasio”, carne afumata „Prosciutto veneto” si „San Daniele”, peste Moléca din laguna venetiana si creveti. Tot aici si acum a fost demonstrat ca Toscana inseamna din punct de vedere culinar mai mult decat preparatele din vita „Chianina”, iar regiunea Campagna are mai multe bunatati sanatoase de oferit lumii in afara de mozzarella de bivolita. Fasolea „Lago Trasimeno” este un soi de fasole originara din Asia, si intens cultivata in sudul SUA, preferata datorita „CV-ului” sanatos: fara colesterol, saraca in sodiu, bogata in potasiu, fibre si vitamina A; 165 g de fasole gatita au 160 calorii.

Cu ce altceva s-au mai laudat italienii?
Cu uleiul de masline extra-virgin si renumitele legume din Puglia. Insa multi dintre cei 172.400 de vizitatori s-au oprit in fata standurilor regiunii Emilia Romagna pentru jambonul „Parma”, branza „Parmigiano Reggiano”, jambonul „Zibello Culatello”, „Copia Ferrarese” (un soi de paine) si „Salamo de sugo”. Provincia Biella a raspuns la apel cu preparate din miel, vita din rasa Oropa, branza de capra si specialitatile crocante de ciocolata „Canestrelli Biellesi”, a caror reteta dateaza din 1600. Agricultorii din Provincia Alessandria au adus vin „Monferrato” si paste „Agnolotti”. O coada impresionanta s-a format la standul cu „Copuleta di Ozieri” din Sardinia. Iata care este reteta: dintr-un mix omogen din faina, untura, apa si sare se intinde o foaie de aluat. Se taie in forme rotunde sau ovale si se adauga fructe din compot, coaja de lamaie, migdale prajite si macinate si un pic de lichior. Pentru a „inchide” compozitia in aluat, se lasa cateva ore la loc rece, dupa care „Copuleta di Ozieri” se coc aproximativ 15 minute la 200 grade Celsius.
Pofta buna!

Bunatatile Europei si Oceaniei
Romania a fost prezenta si ea la acest festin al gustului, incantand audienta cu salam de Sibiu, piept de porc Haiducesc, carnati si pulpa de vita, branza de burduf, branza in coaja de pin, gemuri din nuci verzi, catina si rubarba. Toate stropite cu vinuri alese din podgoriile nationale. Norvegia a scos si ea in evidenta bogatia sa alimentara naturala – pestele. Numeroase sortimente de peste au fost preparate in moduri inedite. Norvegia, unul dintre principalii jucatori de pe piata exporturilor de peste, a facut impresie buna in ceea ce priveste preocuparea pentru hrana sanatoasa si anul trecut, la Salonul Slow Fish de la Geneva.

Bulgarii au adus dulceata de trandafiri, danezii cidru (o halba de cidru dulce are 250 calorii, iar acru 200 calorii, asa ca nu e chiar de gluma). Fermierii finlandezi au adus preparate din melci. Apropo, 100 g de melci sau moluste nepreparate au 90 de calorii, 0 g grasimi saturate, 16 g de proteine, 19 g de fier, dar si 50 mg de colesterol, ceea ce inseamna ca nu sunt recomandate persoanelor cu nivelul colesterolului crescut. Grecia a adus pe langa alte preparate traditionale si Botargo – nume sub care se ascund doua preparate: chec sau carnati facuti din icre sarate de rosioara sau ton, specifice zonei mediteraneene, consumat inainte de un pahar cu alcool. Branza la sac Sir Iz Mijeha, ce a reprezentat Bosnia si Hertegovina, se face din lapte crud si se serveste cu paine cu spanac. Neozeelandezii au prezentat cartofii maori. Mult mai colorati decat traditionali nostri cartofi, maori contin beta-caroten, vitamina A si C, au putine calorii, iar cantitatea de carbohidrati si proteine nu depasesc pe cea a orezului. Cartofii dulci cruzi contin tipsina, care este un inhibitor de proteine.

Mandrii gastronomice  
Asia
Lantul de restaurante japoneze Sushi-Iwa este faimos pentru folosirea metodelor traditionale de preparare a sushi-ului. La Salon, maestrii bucatari japonezi cu impletit bucatile de peste cu orez si au creat live, sub ochii curiosilor si mai ales pofticiosilor, gustoasele minuni culinare. Rafinatele sushi stau bine la capitolul calorii: spre exemplu, 5 piese de Nigiri Sushi au 150 calorii, 2,5 g grasimi, 20 g carbohidrati si 12,5 g proteine. Din Vietnam au venit producatori de ceai verde si orez organic. Uzbekistanul a fost reprezentat de producatori din satul Brichmulla (sud-vestul muntilor Tien Shan) care au adus si ulei din susan (mentine presiunea corecta a sangelui, ajuta la buna functionare a inimii si glandelor) si  „khashtak” o mixtura de alune de padure, migdale, caise si struguri care inoata in miere de albine. Amestecul delicios se toarna in jumatati de caise deshidratate. Mmmm! Unii dintre thailandezii care au raspuns prezent au fost producatorii de orez organic Jasmine, foarte popular pe scena culinara asiatica. Branza la cea mai mare inaltime, cel putin la propriu, pentru ca se produce la peste 4.000 m peste nivelul marii, este branza de iac din China. Are o valoare nutritiva mare, mai ales ca laptele femelei de iac are de doua ori mai multe minerale si proteine decat laptele de vaca. Produsul cu gust deosebit este cat se poate de sanatos, numai daca ne gandim ca este ferit de toti factorii de poluare.

America de Sud
Brazilienii au prezentat fructul „buriti” (folosit si in cosmetica), faina de manioc si multe soiuri de cacao. La fel de apreciat a fost si fructul peruvian „Camu-camu” – ce contine cea mai mare cantitate de vitamina C dintre toate vegetalele din lume si foarte multi fitochimicali, inclusiv aminoacizi, serina, valina si leucina. Are efect astringent, antioxidant, anti-inflamator, emolient si nutritional, contine si beta caroten. Creste in tufisuri pe langa raurile din jungla amazoniana din Peru.

Africa
Din Etiopia au sosit la Torino cerealele africane „teff”, foarte atractive din punct de vedere nutritional: continut mare de fibre si fier, proteine, calciu, fosfor, cupru, aluminiu, bariu si tiamina. Teff sunt similare meiului la gatit, dar au semintele mult mai mici. Fierul din teff este usor absorbit de corp, favorizand performantele sportive. Un alt plus este ca nu contin gluten. Africanii din Burkina Faso au expus frunzele de baobab si nucile Karité (bogate in calorii 100 g: 579 calorii, dar din care se face untul de sheea, apreciat in lumea cosmeticelor).

Indiferent la ce domeniu ne referim, este obligatoriu ca valorile si traditiile sa fie pastrate, respectate si transmise catre urmatoarele generatii. Procesul de globalizare este o amenintare din acest punct de vedere, insa de noi depinde cum ne gospodarim. Important este ca ofensiva apararii identitatii nationale si locale actioneaza in acest sens. Intr-un amfiteatru cu 60 de locuri si dotat cu un imens ecran pentru proiectii, au avut loc demonstratii live ale maiestriei culinare traditionale, dar si „new age”. „Aitor, inventiile bascilor”, „Arta de a face sushi”, „India din Mumbai catre Mangalore”, „Arome si gusturi din Provence”, „Orez din Italia pana in India” sunt cinci dintre demonstratii. Salone del Gusto este inca o dovada ca unitatea consta in diversitate.