6 alimente vitale pentru sanatate

Exista credinta eronata conform careia anumite alimente sunt mai sanatoase decat altele. De multe ori, se considera ca, cu cat pretul de achizitie este mai mare, cu atat produsul respectiv are un impact mai crescut asupra starii de sanatate.

1. Iaurtul degresat
Se recomanda intre 3 si 5 portii pe saptamana. Este un produs vechi, folosit de foarte mult timp in alimentatie, cu efecte benefice de netagaduit. De fapt, nu doar iaurtul este recomandat in acest sens, ci si kefirul, laptele batut, si restul derivatelor din lapte obtinute prin procesare de tip fermentare. Aceasta maniera de prelucrare a laptelui consta in fierberea lui prealabila si adaugarea de culturi bacteriene vii, probiotice; acestea se inmultesc, si se instaleaza in tractul intestinal, facilitand digestia.

Ultimele cercetari in domeniul oncologiei releva rolul activ pe care il are iaurtul in prevenirea aparitiei cancerului la san. Desigur, cercetarile sunt inca in desfasurare, deci nu se poate spune cu exactitate masura in care exista o corelare intre cele doua, insa rezultatele de pana acum sunt compromitatoare. In plus, se pare ca iaurtul joaca un rol benefic atat in ameliorarea sindromului colonului iritabil, cat si in vindecarea afectiunilor tractului digestiv – boli mult mai raspandite printre femei, decat printre barbati. De asemenea, iaurtul si restul derivatelor similare diminueaza riscul de aparitie a ulcerului, precum si a infectiilor vaginale.

Recomandări

Luptă împotriva candida cu remedii naturiste! Cele mai eficiente soluții pentru a scăpa de candidoză

Efectele secundare ale unui avort asupra sănătăţii fizice şi psihice

Asadar, bucura-te de o ceasca de iaurt in fiecare dimineata, pranz sau seara, in conditiile in care recomandarile specialistilor dispun consumarea a pana la 3 portii de lactate degresate pe zi. Iaurtul contine mult calciu, in jur de 448 mg/portie, in vreme ce laptele degresat ofera doar 300 de mg. Secretul care sta la baza alegerii produsului potrivit, sta in insasi natura acestuia – cele mai bune sunt iaurturile care contin culturi de bacterii vii (Lactobacillus acidophilus). Verifica atent ambalajul cutiei, si asigura-te ca este mentionata masura in care contine sau nu culturi probiotice. In plus, te sfatuim sa optezi pentru iaurturile simple, care nu contin fructe, pentru ca risti sa cresti aportul de zahar in mod nejustificat.

2. Pestele gras – somon, sardine sau macrou
Se recomanda intre 2 si 3 portii pe saptamana. Principalii agenti benefici prezenti in carnea pestelui sunt acizii grasi omega-3. Pestele contribuie in mod pozitiv asupra mentinerii in forma a membranelor celulare, dar ajuta si la prevenirea unei serii de boli, printre care: afectiuni cardiovasculare, infarct, hipertensiune, dureri de incheieturi, lupus sau artrita reumatoidala. In plus, pestele gras pare sa aiba un rol activ in ameliorarea si intarzierea simptomelor bolii Alzheimer.

Expertii in nutritie avertizeaza asupra produselor care promoveaza continutul de acizi grasi de tip omega-3, si care, in fapt, nu se bucura de acest aport alimentar benefic. Fie ca este vorba despre maioneza, diverse seminte si unturi pe baza de seminte, ori alte alimente, alegeti varianta naturala. Consumati carne de peste oridecateori aveti ocazia, si efectele nu vor intarzia sa apara!

3. Fasolea
Doza saptamanala recomandata este de 3-4 portii. Slaba in grasimi, fasolea este o sursa ideala si bogata de fibre si proteine. Protejeaza impotriva aparitiei cancerului mamar si a bolilor cardiovasculare, si, asa cum releva ultimele cercetari in domeniu, are rolul de a stabiliza nivelurile hormonale in cazul femeilor.

Fasolea reprezinta amaniera ideala de a adauga dietei atat fibre solubile, cat si insolubile, astfel incat contribuie la scaderea nivelului de colesterol. De asemenea, aceatsa leguma contribuie si la ameliorarea sindromul premenstrual, precum si la reglarea dozelor de hormoni in perioada de perimenopauza, dar si in cea de menopauza propriu-zisa. O alta veste buna este ca fasolea furnizeaza o cantitate mare de acid folic, esential in cazul in care te hotarasti sa ramai insarcinata.

4. Rosiile (sau pepene, grepfruit rosu sau portocale rosii)
Se recomanda intre 3 si 5 portii pe saptamana. Principalul agent benefic din toate fructele si legumele enumerate mai sus este licopenul. Desi se stie ce rol important joaca in combaterea afectiunilor de prostata, licopenul incepe sa isi arate efectele neasteptate si asupra sanatatii femeilor.

Cercetarile au demonstrat rolul activ pe care acesta il joaca impotriva cancerului mamar. In plus, licopenul este o substanta antioxidanta, ceea ce inseamna ca ajuta la prevenirea bolilor de inima. Ultimele descoperiri pun licopenul in postura de agent anti-aging, contribuind la protejarea pielii in cazul expunerii indelungate la actiunea nefasta a razelor solare.

5. Vitamina D (lapte degresat si suc de portocale)
Esentiala in procesul de absorbtie a calciului de catre oase, vitamina D reduce riscul de aparitie a osteoporozei, diabetului, sclerozei in placi, tumorilor de san si de colon, precum si a celor ovariene.

Se pare ca multe femei sufera de carenta de vitamina D, cauzata in special de expunerea indelungata la soare si de folosire a cremelor si lotiunilor pe baza de ecran solar. Acestea impiedica sintetizarea nutrientului, ceea ce se traduce, in cazul unui numar impresionant de femei, printr-un nivel periculos de scazut vitamina D. Desi ea se gaseste in somon, macrou, ton si sardine, expertii spun ca cea mai buna sursa naturala de vitamina D este laptele.

6. Fructele de padure (afine, capsuni, fragi, mure)
Se recomanda intre 3 si 4 portii saptamanal. La fel ca si vinul, toate aceste fructe protejeaza organismul impotriva cancerului, prin rolul benefic jucat de antioxidantii continuti. In plus, ele dispun  si de acid folic, dar si de vitamina C. Consumul acestor fructe pare sa fie relationat in mod direct si cu intarzierea procesului de imbatranire, precum si cu reducerea riscului de instalared a bolilor tractului urinar. Luteina, o alta substanta continuta de fructele de padure, protejeaza vederea.

A. Raicu