Transplantul de organe, intre realitate si fictiune

Povestea unei profesoare de geografie a ridicat multe semne de intrebare. Aflata in moarte cerebrala, aceasta femeie a reusit, dandu-si acordul inca din timpul vietii, sa salveze, prin prelevarea organelor sanatoase, alti oameni aflati in suferinta. In numai cateva ore, au avut loc aproape simultan, cu succes, 5 interventii chirurgicale, la 3 clinici diferite din Bucuresti. Un subiect de interes national si foarte controversat atrage atentia. Iata cum stau lucrurile…

Un caz de prima pagina mobilizeaza opinia publica si genereaza un sir nesfarsit de intrebari: „Oare eu sunt in stare sa semnez un astfel de accept de donare?”, „Sa-mi dau acordul in cazul unui membru al familiei mele?”, „Cel care doneaza organele continua sa traiasca printr-un altul?” etc. Un subiect creepy sau spooky? Cert este ca, revenind la acest caz, prin donare, corneea femeii a redat vederea atat unei femei, cat si unui barbat, iar rinichii, ficatul si pielea au luat rapid drumul clinicilor unde asteptau aproape fara speranta alti pacienti in stare grava. Anyway, inlocuirea organelor bolnave cu altele sanatoase, provenite de la frati, parinti, alte rude sau oameni straini a fascinat dintotdeauna lumea medicala si nu numai.

Miracolul stiintific reda speranta de viata
Primul transplant reusit a fost cel de cornee si s-a realizat in 1905. De atunci, medicii au reusit sa transplanteze inimi, plamani, rinichi, portiuni de ficat, pancreasuri, intestine, maini, piele si chiar fete intregi, penisuri, maduva spinarii si celule stem, vase de sange, valve, oase. Cat priveste valvele, ele pot proveni nu numai de la alte persoane, ci si de la diverse animale (bovine, porcine), caz in care transplantul poarta denumirea de xeno-log. Rezultate bune se obtin si in cazul transplantului de insule Lagerhans in pancreasul bolnavilor de diabet de tip 1.

Recomandări

Luptă împotriva candida cu remedii naturiste! Cele mai eficiente soluții pentru a scăpa de candidoză

Alimente, vitamine, plante şi remedii anti-răceală

Transplantul autolog inseamna ca provenienta tesutului respectiv este proprie, cum ar fi cel de piele in cazul arsurilor sau refacerea meniscului. Isolog – cand transplantam organe la frati gemeni, iar alotransplanturi – in general, majoritatea transplanturilor care au loc intre aceleasi specii si, bineinteles, intre oameni. Pentru a rezolva decalajul dintre donatori si receptori, o speranta este data de suinele transgenice ca posibilitate reala a xenotransplantului (de la animal la om); metodologia este una de inginerie genetica. Prof. dr. Ion Miclaus, prorector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara se ocupa in prezent de o premiera in biologia româneasca – posibilitatea obtinerii unui porc transgenic pentru transplant cu structuri foarte apropiate de cele umane.

Viitorul transplantului, piesele de schimb bionice
Oamenii de stiinta au demarat deja proiecte separate, pur tehnice, capabile sa depaseasca problemele de natura organica, cum ar fi membrele bionice, inima electronica sau diverse cipuri implantate in tesutul nervos. Acestea se bazeaza pe sisteme electronice capabile sa preia informatii provenind de la creier si sa le transmita catre un organ artificial, fie ca acesta este brat, picior, ureche, ochi, plaman sau inima.

Cercetatorii din Atlanta si alte centre performante, ce se bucura de tehnologii puse la dispozitie de NASA, experimenteaza prin noi implanturi constand in electrozi minusculi, capabili sa reactiveze portiuni ale creierului, legati de electrozi implantati in tesut muscular. Pacientii pot astfel, doar prin puterea gandului, sa efectueze gesturi simple ale membrelor imobilizate. In viitor, este posibil sa se implanteze in creier mai multi electrozi sau chiar sa fie inlocuiti cu un cip care sa indeplineasca rolul centrului nervos afectat.

Prof. dr. Irinel Popescu a realizat pentru prima ora in Romania un transplant hepatic. Interventiile dr. Irinel Popescu se bucura de succes, insa problema donatorilor este delicata, nu numai la noi in tara, chiar si in SUA, de aceea se apeleaza din ce in ce mai des la donatorul viu. Cat despre activitatea sectiei pe care o conduce: „La Spitalul Fundeni, noi ne-am propus sa depasim 20 de transplanturi pe an, ca sa avem un program care ar putea fi comparat cu cele din strainatate.”

Tot aici functioneaza si o alta clinica de prestigiu cu recorduri in domeniul transplantului – Clinica de Urologie coordonata de Prof. dr. Ionel Sinescu, un alt promotor al transplantului, de data aceasta, renal. Medic primar urolog, Ionel Sinescu a realizat pana acum peste 750 de transplanturi de rinichi si este primul medic din Romania care a realizat autotransplanturi de testicule.

Profesorul Sinescu pregateste si primul transplant de pancreas, util pacientilor dependenti de insulina. Prof. dr. Teodor Horvat, sef al Clinicii de Chirurgie Toracica din cadrul Spitalului Militar Central din Bucuresti, a introdus autotransfuzia operatorie in chirurgia toracica din Romania si a efectuat pentru prima oara 49 de tehnici chirurgicale si procedee terapeutice, dintre care 15 sunt originale. Autor a peste 300 de lucrari stiintifice, profesorul Horvat isi doreste sa realizeze transplantul pulmonar in Romania.

Medicii de la spitalul Marie Curie din Bucuresti au practicat un transplant de 3 degete unei fetite de numai 6 ani care s-a nascut cu doar doua falange la mana stanga. Chirurgii ortopezi au realizat o grefa osoasa, transferand oasele palmei in locul degetelor. Apoi, au realizat un nou transplant cu o grefa prelevata din soldul micutei. Cea de a treia interventie chirurgicala va avea ca obiectiv separarea celor 3 falange care in acest moment sunt lipite. Medicii spun ca fetita isi va putea folosi mana stanga la fel de bine ca si pe cea dreapta. Rezultate notabile in domeniu ii revin si Prof. dr. Ioan Lascar. De exemplu, mediatizatul caz al victimei doctorului Ciomu. Dr. Lascar a reconstruit penisul cu ajutorul unei grefe osoase si de piele apartinand pacientului.

Tot dr. Lascar a militat pentru admiterea transplantului de mana de la donator mort, Romania numarandu-se printre cele 7 tari care realizeaza astfel de interventii dificile si sofisticate. Tot pe principiul transplantului autolog, barbatii isi pot recapata podoaba capilara, iar multe performante poarta semnatura Dr. Irinel Popa. La Viena, in cadrul celui mai mare spital din Europa, un medic de origine romana a reusit sa ajunga la numarul record de o mie de transplanturi de plaman.

La sfarsitul lunii iunie a acestui an, la Cluj, Prof. dr. Mihai Lucan a realizat o premiera mondiala: primul implant partial de rinichi la un baietel de 3 ani care suferea de insuficienta renala, donator fiind mama copilului. Si cu toate acestea, desi lumea medicala romaneasca a dovedit ca are resursele intelectuale si financiare de a inova acest domeniu interesant si fascinant, romanii il considera un subiect tabu si nu accepta ideea de a deveni donatori nici dupa moarte. Acesta este rezultatul unui sondaj de opinie al Comisiei Europene realizat cu ocazia lansarii cardului european de donator. Ideea de a dona un organ are cei mai multi adepti in Suedia (81%), in timp ce la noi doar 27% dintre romanii chestionati au spus ca ar dona un organ pentru transplant.