Dopamina: ce face in corp?

Abilitatea oamenilor de a lua decizii in functie de rezultatele bune sau rele obtinute, de-a lungul timpului, intr-o anumita activitate este coordonata de neurotransmitatorul dopamina, o substanta responsabila, printre altele, de producerea placerii. Cercetarile efectuate pe primate, dar si pe oameni, au dus la concluzia ca unii neuroni ai cortexului medial frontal pot face legatura intre recompensa si comportament.

Neurologul Wolfram Schultz de la Universitatea Cambridge a realizat studii amanuntite in acest domeniu, in ultimii 15 ani. Profesorul a descoperit ca atunci cand o maimuta este recompensata in urma unui raspuns corect, se elibereaza dopamina, iar atunci cand alegerea facuta este una gresita, nivelul neurotransmitatorului ramane la o valoare scazuta.

Psihologul Michael J. Frank de la Universitatea Colorado, Statele Unite ale Americii, intareste spusele colegului sau de la Universitatea Cambridge, bazandu-se pe un studiu la care au participat bolnavi de Parkinson, afectiune care apare din cauza scaderii secretiei de dopamina.

Recomandări

Motivul pentru care sarcasmul nu poate fi detectat de toţi oamenii

Povara bolii Parkinson afectează peste 72.000 de pacienţi în România

Profesorul Frank a descoperit ca oamenii atacati de aceasta boala au probleme in a invata atunci cand sunt laudati si apreciati, deoarece creierele lor nu reusesc sa genereze cantitati suficient de mari de substanta.

Dopamina si indicii care ne ajuta sa anticipam greselile

Multe dintre erori sunt previzibile, sustin cercetatorii de la Universitatea Bergen din Norvegia, in frunte cu profesorul Tom Eichele. Echipa acestuia a descoperit, in primavara acestui an, ca in cazul muncilor repetitive si monotone organul gandirii intra in repaus cu aproximativ 30 de secunde inaintea comiterii unei erori.

Profesorul Eichele spera ca, intr-o zi, omenirea sa dezvolte un aparat capabil sa emita un semnal de avertizare atunci cand creierul urmeaza sa greseasca. Dispozitivul care va trebui sa monitorizeze activitatea cerebrala, va avea marimea unei carti. Un prototip este in curs de dezvoltare si ar putea aparea pe piata in urmatorii 10-15 ani.

Dopamina: date generale

– Dopamina a fost descoperita, in 1952, de Arvid Carlsson si de Nils-Ake Hillarp, de la Institutul National de Inima din Suedia. Pe langa invatarea din greseli, substanta are un rol fundamental in controlul motricitatii. In plus, e utilizata de medici pentru actiunea sa stimulanta asupra sistemului cardiovascular, fiind un medicament de urgenta in caz de soc cardiogenic, infectios, hipovolemic sau traumatic.

– Un studiu realizat la Universitatea din Michigan, Statele Unite ale Americii, arata ca efectul placebo este legat de productia de dopamina.

– Creierul uman are o greutate medie de 1,3 kg, dar exista si persoane cu peste 2 kg de materie alba si cenusie. Dimensiunea lui este influentata in proportie de 94% de gene. Statistic vorbind, creierul unei femei cantareste mai putin decat cel al unui barbat.

Dimensiunile creierului nu reprezinta insa o conditie suficienta pentru un coeficient de    inteligenta ridicat. E adevarat ca genialitatea poate fi o consecinta a dezvoltarii peste normal a unor regiuni ale organului gandirii, dar importanta este si viteza cu care circula informatia prin creier.

– Pe Pamant exista specii cu un creier mult mai mare decat cel al omului, ca de exemplu balenele (intre 2,5 si 8 kg, in functie de specie) si elefantii (4,7 kg). La polul opus se afla vipera (0,1 grame), broasca testoasa (0,3 – 0,7 g) si hamsterul (1,4 g), pentru care expresia „a avea un creier cat o nuca” e mai mult decat un compliment.