Alimentatie sanatoasa inseamna sa includem in mesele zilei
alimentele care acopera nevoile organismului si nu contin in exces
factori alimentari „de risc”, precum alcoolul, sarea, zaharurile
sau grasimile saturate. De asemenea, o alimentatie sanatoasa se
asigura prin diversitatea alimentelor, consumul moderat, fara a
depasi nevoile energetice ale organismului, prevenirea senzatiei de
foame acuta, prin impartirea ratiei alimentare in 3 mese principale
si 2 gustari si asocierea corecta a alimentelor, potrivit prof. Dr.
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari
Alimentare, in cadrul unui eveniment
Danone.
Dincolo de continutul lor
nutritional (macro- si micronutrienti, oligoelemente), unele
alimente poseda virtuti suplimentare, anume principii active care
contribuie la buna functionare a organismului, cum sunt
antioxidantii, acizii grasi esentiali, bacteriile probiotice,
fitosterolii si multe altele.
Pentru a asigura
comunicarea corecta catre consumatori a beneficiilor nutritionale
si pentru sanatate ale alimentelor, pentru ca acestia sa nu fie indusi in eroare de
producatori, institutiile europene au decis sa instaureze un cadru
reglementar care sa impuna criterii riguroase de analiza si
decizie.
Astfel, un aliment pentru
care pot fi comunicate beneficii nutritionale sau de sanatate
trebuie sa se incadreze intr-un profil nutritional.
Aceasta inseamna ca alimentul respectiv nu trebuie sa contina in
exces nutrienti ca: sarea, zaharul, grasimile saturate,
identificati ca factori ce cresc riscul pentru unele boli
(obezitate, diabet, boli cardio-vasculare). Bauturile ce
contin peste 1,2% alcool nu pot purta mentiuni de
sanatate.
Alimentele se adreseaza,
de regula, tuturor consumatorilor, in timp ce medicamentele doar
unui numar restrans de oameni care sufera de o anumita boala.
Scopul alimentului este sa hraneasca organismul si sa-l
mentina sanatos, in timp ce medicamentul combate
un simptom sau o boala.
EFSA analizeaza fiecare
mentiune in parte, in raport cu dovezile stiintifice aduse si emite
opinii stiintifice, pe baza carora Comisia Europeana autorizeaza
sau respinge utilizarea mentiunii.
„Sigur ca intentia de
reglementare a comunicarii privind alimentele sanatoase este
laudabila. Totusi, din maniera de analiza si validare a mentiunilor
propuse rezulta formulari si concluzii curioase, bazate pe aspecte
formale, care ignora unele aspecte de fond, de exemplu faptul ca
anumite alimente au o intreaga istorie ca alimente sanatoase, desi
nu dispun de dovezi stiintifice formale.
Putem enumera aici alimente ca varza si usturoiul, dar si multe
produse lactate fermentate proaspete”, a declarat dr. Gheorghe
Mencinicopschi.
Este de mentionat faptul ca
EFSA a respins mentiunile propuse pentru 191 de culturi
probiotice de fermentare a laptelui, pe motiv ca bacteriile
respective nu sunt suficient de bine caracterizate, sau ca
nu este lamurit mecanismul lor de actiune, adica nu se face
legatura cauza-efect intre principiul activ continut in produs si
beneficiul de sanatate.
„Sunt constient ca, in cazul
probioticelor, aplicarea protocolului de analiza EFSA este aproape
o utopie, pentru ca aceste bacterii nu interactioneaza direct cu
celulele sau tesuturile organismului in afara de cele ale
sistemului digestiv. Ele interactioneaza cu flora intestinala, iar
structura acesteia are repercusiuni importante asupra sanatatii
organismului gazda”, a completat dr. Gheorghe Mencinicopschi.
De aceea este
necesar sa promovam si sa mentinem o flora intestinala echilibrata,
prin obiceiuri alimentare corecte si prin consum de alimente
prebiotice (fibre alimentare) si probiotice (iaurturi,
chefir). La nivel european, procesul de analiza si
autorizare a mentiunilor de sanatate este inca in curs, dupa 2 ani
de munca intensa fiind analizate doar aproximativ 25% dintre
mentiunile supuse autorizarii.