Probleme ginecologice în funcţie de vârstă

Tulburari de ciclu menstrual, sarcini cu risc major sau disconfort la menopauza – toate acestea sunt intr-un top al problemelor ginecologice cu care se confrunta la ora actuala femeile.

Medicul primar ginecolog Ruxandra Dumitrescu de la Spitalul Clinic I. Cantacuzino, din Bucuresti, a trecut in revista pentru CSID simptomele care trebuie sa trimita persoanele de sex feminin la ginecolog.

CSID: Care este cea mai frecventa problema ginecologica in randul adolescentelor si ce rezolvare are?

Ruxandra Dumitrescu: Pentru adolescente, cea mai importanta problema este neregularitatea ciclului menstrual si dismenoreea (durerea in timpul menstruatiei). Cele doua semne sunt normale pana la 18 ani si fetele NU trebuie sa foloseasca anticonceptionale sau alte tratamente hormonale. Aceste probleme vor fi reglate, in marea majoritate a cazurilor, de trecerea timpului. Durerile pot fi atenuate doar de un analgezic.

CSID: De la 18 ani, care sunt examenele ginecologice care, daca vor fi ratate repetat, pot duce la diagnosticarea tardiva a afectiunilor?

R.D.: Femeile de orice varsta trebuie sa efectueze un consult ginecologic anual si un examen citovaginal. Ecografia transvaginala se indica doar cand tuseul vaginal arata prezenta unor anomalii (tumora uterina, ovariana sau tubara). Controlul sanilor se face tot anual, este inclus in controlul medical uzual. Este bine ca sfatul medicului sa includa indicatia de autopalpare, lunar, in primele 10 zile dupa menstruatie. Dupa 40 ani, se va efectua o mamografie de control, apoi una la 4 ani. Pacientele cu risc crescut (purtatoare de HPV cu risc oncogen, antecedente in familie de neoplasm de san, col) vor efectua un examen medical ginecologic la 6 luni.

CSID: Care sunt tulburarile diagnosticate frecvent in perioada fertila?

R.D.: Sangerari anormale ca volum, frecventa si durata, dureri pelvine cronice, fibromatoza uterina, adica cresterea (fibrozarea) peretelui uterin, cu sangerari secundare. Diagnosticul modern inseamna histeroscopie, laparoscopie, biopsie de endometru.

CSID: Dar leziunile pe colul uterin?

R.D.: Leziunile colului uterin se depisteaza doar prin examene citologice si anatomo-patologice. Aspectul macroscopic la examenul cu valve („cu ochiul liber”) nu are relevanta pentru diagnostic. Uneori, colul prezinta zone rosii, dar care sunt fara importanta reala, in timp ce pe anumite coluri, cu epiteliul de acoperire perfect, exista leziuni, stadii chiar de cancer de col uterin. Deci, este important examenul microscopic, aspectul celular si al tesutului colului uterin. In functie de gravitate, tratamentul este: cauterizare (electrica, unde de inalta frecventa, laser), rezectie de col uterin, amputatie de col, conizatie, histerectomie totala. Dupa aceste manevre, se recomanda repaus sexual 6 saptamani. De asemenea, se face toaleta vaginala la 5 zile cu substante speciale si e obligatoriu un control peste 2 luni.

CSID: Care sunt testele obligatorii pentru femeile care isi doresc un bebelus?

R.D.: Consultul preconceptional trebuie sa contina: anamneza completa (daca femeia are feti malformati la rudele de grad I, daca mama/sora/matusa materna au avut avorturi spontane repetate sau nasteri premature), teste pentru infectii care determina avort spontan/moarte fetala intrauterina/nastere prematura cu rupere precoce a membranelor amniotice. Acestea sunt citomegalovirus, rubeola, toxoplasma, listeria. In plus, sunt obligatorii testele de sange pentru a stabili starea de sanatate a mamei – coagulograma, hemoleucograma.

CSÎD: Dacă o sarcină se opreşte în evoluţie, cât timp trebuie să astepţi o altă sarcină?

R.D: După oprirea sarcinii e obligatoriu repaos sexual o lună, iar o altă sarcină e permisă după 3 cicluri.

CSÎD: Când trebuie neapărat consultat medicul ginecolog în perioada de premenopauză/ menopauză?

R.D: Premenopauza, adică rărirea/scurtarea perioadei/scăderea cantităţii de sânge pierdut la menstruaţie poate fi acompaniată de valuri de căldura, insomnie, depresie, chiar înainte de dispariţia completă a menstrei. La instalarea menopauzei, e obligatorie efectuarea mamografiei (dacă nu are una recentă, adică în ultimele 6 luni), apoi osteodensitometrie, EKG şi teste hormonale (FSH, LH, estradiol, progesteron, PRL) pentru a avea valori de referinţă individualizate pentru un tratament ulterior.   

Tot mai multe românce aleg să facă copii după 33-35 de ani, când vârsta biologică începe să fie mare pentru sarcină. Dacă ambii parteneri sunt sănătoşi şi au contact sexual de cel puţin 3 ori pe săptămână, iar sarcina nu apare în patru luni, e necesar un consult de specialitate.

“De fapt, orice femeile infertilă, indiferent de vârstă, trebuie să se adreseze de la început unui ginecolog specializat în infertilitate şi nu oricărui medic ginecolog”, subliniază medicul primar dr. Ruxandra Dumitrescu.

“Astfel nu pierde timp preţios pentru investigaţii simple şi inutile. Timpul este esenţial în conceperea unui copil. Iar un medic specilizat în infertilitate va stabili, prin teste, în 6-8 săptămâni cauza infertilităţii şi un plan terapeutic”. De fapt, vârsta reală a femeii nu ţine de cartea de identitate, ci de un marker, rezerva ovariană, adică numărul de foliculi primari din ovare. Cu cât vârsta e mai înaintată, cu atât numărul foliculilor scade şi ovocitele pot avea anomalii genetice dobândite. Dar există şi femei care la 24 de ani au o rezervă ovariană foarte mică. Apoi, dacă spematozoizii partenerului sunt afectaţi ca număr, structură, motilitate, formă este foarte posibil să existe o cauză genetică, indiferent de vârsta bărbatului. Din fericire, acum există posibilitatea fertilizării în vitro, FIV, şi, complementar ei, injecţia intracitoplasmatică a spermei, ICSI, care reprezintă o metodă eficientă de tratament în cazuri severe de infertilitate la bărbaţi.