“Stau în faţa dulapului meu de haine, plin până la refuz. Cu toate acestea nu găsesc nimic în care să arăt bine astăzi. Da! Trebuie să ajung într-un magazin. Sigur voi găsi o piesă. Am acel sentiment!”
Câteva zeci de milioane de oameni din toată lumea se confruntă cu situaţia de mai sus şi caută starea de bine. Magazinele reprezintă un loc magic, un loc unde toate problemele dispar, un loc unde poţi fi cine doreşti, unde nu mai ai probleme cu şeful, cu soţul, cu soţia, cu copiii, cu soacra, cu părinţii. Un loc unde uiţi de doctori ori de rezultatele proaste ale analizelor sau ale unui examen. Unde uiţi de facturile neplătite şi de funcţionarii de la banca unde ai rate care te tot sună de pe mai multe numere de telefon. Un loc în care poţi să petreci puţin timp doar pentru tine, un loc în care primeşti atenţie şi oamenii cu care interacţionezi sunt amabili. Un loc în care găseşti comori care îţi redau încrederea în sine. Sunt o sursă de energie pozitivă. O veritabilă comoară de endorfine. Un loc în care uiţi de singurătate. Sunt ceea ce reprezintă pentru un bulimic frigiderul plin cu mâncare delicioasă ori un periplu într-o cofetărie atunci când sunt deprimaţi.
De asemenea, magazinele sunt pentru dependenţii de cumpărături ceea ce reprezintă un bar pentru iubitorii înfocaţi ai licorilor bahice. Sunt ceea ce reprezintă sursa unei dependenţe indiferent de numele pe care îl poartă. Sunt o sursă de fericire. Temporară. Care dispare la fel de repede ca şi banii din portofel. Fericire ce se vrea repetată ori de câte ori lucrurile nu merg bine, stima de sine se risipeşte, plictiseala atinge cote maxime, relaţia scârţie ori partenerul greşeşte faţă de tine. Uneori lunar, alteori săptămânal, alteori zi de zi. Depinde. De situaţii. De buget.
Ce se ascunde în spatele dorinţei de a cumpăra?
Nu vorbim despre cumpărăturile de necesitate, ci despre cele în exces, fie că obiectul nebuniei este constituit de către haine, pantofi, mâncare sănătoasă, cărţi, excursii sau ursuleţi din pluş. S-a constatat că persoanele dependente de shopping, nu cumpără neapărat de dragul obiectului în sine, ci pentru senzaţia obţinută în urma descoperirii unei “comori” într-un magazin. În cartea “Cum să cumperi sănătos” scrisă de Aprilie Lane Benson, creatoarea unui cunoscut program pentru combaterea dependenţei de cumpărături, apărută la Editura Trei, se menţionează 11 mari motive pentru care se fac cumpărături în exces:
Boala shoppingului?
Totuşi, la prima vedere să fii dependent de shopping pare amuzant, mult mai puţin periculos decât să fii dependent de ţigări, de alcool sau orice altă substanţă permisă sau ilegală. Cu toate acestea, se vorbeşte despre o boală a cumpărăturilor numită oniomanie. “Boala shoppingului este o problemă psihologică şi comportamentală caracterizată prin tendinţa de a manifesta adevărate dependenţe de obiecte, de multe ori inutile sau în surplus, dependenţe care conduc la un dezechilibru personal, atât emoţional, cât şi financiar”, explică psihoterapetul Emilia Potenteu.
Cum se pune diagnosticul “dependent de cumpărături”? Dacă petreci prea mult timp la cumpărături, dacă simţi nevoia disperată de a ajunge într-un magazin, dacă ajungi să minţi din pricina shoppingului sau ascunzi pungile de familie, dacă ai probleme financiare sau eşti pe lista datornicilor, dacă nu mai poţi trăi confortabil din cauza achiziţiilor materiale în exces, dacă preferi să cotrobăi prin rafturi decât să petreci timp cu prietenii trebuie să-ţi pui nişte serioase semne de întrebare şi să te adresezi de urgenţă unui psiholog.
După episodul de bucurie din magazin, starea de bine mai poate dura o oră sau chiar mai puţin lăsând loc regretelor şi remuşcărilor ce le macină sufletele tuturor dependenţilor de cumpărături. Regrete de care uită atunci când zăresc un nou obiect “perfect” în următorul magazin.
“Trebuie ştiut că shoppingul nu ne scapă niciodată de probleme, ci este doar o falsă evadare din faţa realităţii, care, din păcate, nu numai că nu se îmbunătăţeşte prin cumpărăturile obsesive, ci uneori chiar se agravează, din cauza lipsei resurselor financiare”, explică Emilia Potenteu, psihoterapeut.
Cine ne mai îndeamnă să introducem PIN-ul?
Vina pentru această situaţie nu aparţine exclusiv celor care au căzut pradă acestui viciu, ci şi industriei de publicitate care duce campanii agresive pentru susţinerea achiziţionării bunurilor materiale. Echipa revistei noastre, a făcut un mic experiment şi a umblat cu “nasul” pe sus prin Bucureşti. Într-o oră de mers pe jos prin centru am vizualizat peste 25 de panouri publicitare care ne îndeamnă să cumpărăm. Orice.
În plus, suntem “asaltaţi” vizual de reduceri peste reduceri: de la faianţă, la pantofi, la vopsele pentru zugrăvit sau la haine. În plus, băncile au contribuit la extinderea acestei boli prin ofertele de carduri de credit ori carduri speciale pentru cumpărături cu posibilitatea de a returna suma împrumutată în rate, în ani. Din cauza crizei economice, mulţi cetăţeni au renunţat de voie sau de nevoie de acest tip de carduri, ori încă mai plătesc ratele pentru cumpărături ce s-au dovedit total inutile: (haine foarte scumpe, excursii, bijuterii) efectuate înainte de a fi loviţi de criza(ele) financiară(e).
Un studiu efectuat de Universitatea Stanford acum 5 ani, releva faptul că doar în America erau circa 17 milioane de cumpărători în exces. O dată cu debutul crizei financiare numărul persoanelor care îşi permit să meargă des la cumpărături este mai mic. Însă o bună parte dintre dependenţi returnează la magazine cumpărăturile, îşi primesc banii înapoi şi pleacă în alte magazine pentru a-şi satisface pofta, intrând într-un cerc vicios.
Cum se poate trata dependenţa de shopping?
Primul pas către vindecare este evident, recunoaşterea faptului că există o problemă şi aceasta se numeşte “dependenţa de cumpărături”. În spatele ei se ascund cauze de natură emoţională, psihică sau fizică. În unele cazuri, coexistă toate aceste cauze. Spre exemplu, dacă o persoană este nemulţumită de felul în care arată la faţă sau la corp, va încerca să ascundă aceste defecte mai mult sau mai puţin vizibile de către ceilalţi investind mereu în haine noi, în produse de machiaj, tratamente cosmetice sau chiar intervenţii la medicul estetician. Al doilea pas este acceptarea dorinţei de schimbare. Mulţi dintre cei care au această patimă o conştientizează, dar nu doresc să renunţe la ea. Fie pentru că este singura sursă de plăcere la îndemână (în viziunea personală), fie pentru că nu se consideră suficienţi de puternici pentru a învinge adicţia, fie pentru că încă nu sunt conştienţi de gravitatea problemei. Al treilea pas este mărturisirea punctului slab în faţa familiei şi a prietenilor. Pe lângă sprijinul lor, ajutorul specializat duce la eliberare. “{edinţele de terapie cognitiv-comportamentală, individuală sau de grup sunt foarte necesare. În afara acestora se recomandă completarea unui jurnal zilnic al cumpărăturilor în relaţie cu sentimentele imediate trăite (euforie, depresie, singurătate, melancolie) şi mai ales cu consecinţele shopingului compulsiv la nivel psihologic: senzaţie de vină ulterioară, de plăcere, de ruşine, păreri de rău sau regrete)”, completează psihoterapeutul.
Semnătura de cumpărător
Ce cumperi cu preponderenţă? De unde? Din magazine de producător, mall-uri, magazine cu discount, de pe internet, de la teleshopping? Cine te însoţeşte? Ce stare de spirit ai? Pentru cine cumperi? Cât de des? Cum plăteşti? Ce spun cei dragi despre cumpărăturile tale? Te împrumuţi pentru a cumpăra? Preferi obiecte materiale sau excursii, bilete la concerte?
Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au menirea de a scoate adevărele motive la suprafaţă. Un model de jurnal de cumpărături complet şi multe soluţii pentru combaterea problemei se găsesc de asemenea în cartea “Cum să cumperi sănătos”.
Distragerea atenţiei
O plăcere se poate înlocui cu o alta mai puţin păguboasă – acesta este un punct de plecare bun. După ce călcâiul lui Ahile a fost analizat pe toate părţile se va deschide cutia Pandorei. Spre exemplu, în cazul unui dependent de haine, dulapul.Toate achiziţiile trebuie vizualizate cu atenţie, sortate după anotimp şi create ţinute. Evident, unele pot fi donate, făcute cadou, vândute sau înapoiate magazinului dacă sunt
nou-nouţe şi sunt mai proaspete de 30 de zile în garderobă. De câte ori apare dorinţa de a fugi într-un magazin, a se deschide dulapul. Un calcul al sumelor plătite de-a lungul unei perioade, aduce cu picioarele pe pământ mulţi împătimiţi. Măsura este cheia tuturor lucrurilor. Chiar şi la cumpărături!
A se petrece cât mai mult timp în compania familiei şi a prietenilor.
Un film bun, o carte, o piesă de teatru, un spectacol la operă, un curs de gătit au menirea de a destresa.
Următoarea achiziţie este bine să fie un abonament la o sală de sport.
Consolidarea relaţiei sau găsirea unei noi iubiri sunt mult mai interesante decât cotrobăitul prin magazine.
Dezabonarea de la newsletterele magazinelor online este un pas deştept.
Roagă-ţi prietenii să nu te împrumute cu bani în perioadele de criză, când vei fi din nou în magazine.
Renunţă la cardul de credit. Un card de debit este mult mai sănătos – dar lasă-l acasă atunci când rişti să eşuezi.
Nu intra singur(ă) în magazine, dacă aşa obişnuiai să faci. O a doua părere te va face să depăşeşti impulsul de a cumpăra.
Strânge bani pentru excursia vieţii sau pentru nuntă.
Aminteşteţi că tu deţii controlul asupra vieţii tale!