Cât este vara de lungă, natura ne ademeneşte să petrecem din ce în ce mai mult timp în aer liber, fapt benefic atât pentru fizic cât şi pentru psihic. Singurele inconveniente: riscurile de insolaţie, de arsuri solare şi de înţepături de insecte.
În România, anul acesta unul dintre subiectele de maxim interes dezbătute de întreaga presă a fost “invazia de căpuşe”. Parcuri întregi din diverse zone au fost asaltate de insectele minuscule, dar foarte agile.
Din păcate şi câinii maidanezi prezenţi în număr mare în ţara noastră întreţin acestă situaţie… Nu toate muşcăturile de căpuşe sunt periculoase, însă în cazuri extreme acestea pot determina boala Lyme (o afecţiune infecţioasă articulară, neurologică şi cardiacă) sau un anume tip de meningoencefalită.
Şi totuşi, rămâne întrebarea cum pot nişte insecte minuscule să facă atât de mult rău? Dar cum esenţele tari se ţin în flacoane mici, trebuie să luăm în calcul că acestea fac parte din aceeşi clasă de insecte cu scorpionii şi păianjenii – arahnide. Sunt negre (femela are abdomenul roşu) şi trăiesc în general în blana animalelor, pe piele sau pe tegumente şi se hrănesc cu sângele gazdei.
Dacă aveţi animale de companie ori dacă petreceţi mult timp în aer liber, în parc, la ţară, la stână sau în zonele cu iarbă înaltă, nu strică să acordaţi o atenţie sporită oricăror muşcături de insecte. De obicei, atunci când o căpuşă atacă nu se simte durere, fapt care poate întârzia îndepărtarea ei.
Atenţie, aceasta trebuie scoasă integral din piele, iar zona dezinfectată. Pentru un plus de siguranţă se recomandă prezentarea la medic. Simptomele gripei sunt semnalate de către pacienţii muşcaţi de căpuşe şi pot apărea chiar şi după 20 de zile (dureri de cap, febră, dureri musculare, stări de vomă, uneori pete roşii pe piele).
Cum să evităm înţepăturile de insecte
Pentru consolidarea relaţiilor cu cei dragi şi chiar pentru împăcare, psihologii recomandă să petrecem cât mai mult timp în natură, să ne oxigenăm şi să ne încărcăm cu energia solară. Pentru a beneficia la maximum de pe urma ieşirilor la iarbă verde este bine să respectăm câteva măsuri de protecţie împotriva înţepăturilor de insecte, selectate din Manualul de Medicină naturistă, de dr. J. L. Berdonces, apărut la editura All.
Ajutor din natură
În aceelaşi volum de medicină naturistă sunt recomondate câteva remedii. Tratamentul de urgenţă constă în extragerea cantităţii de venin maxim posibile din zona înţepăturii, care apoi se spală bine. Extragerea acului în cazul înţepăturilor provocate de albine este obligatorie pentru a evita o eventuală inflamaţie puternică. O cataplasmă cu argilă sau cu pământ reprezintă o măsură de primă urgenţă care permite o atenuare a neplăcerilor provocate de înţepătură.
De asemenea, uleiul esenţial de roiniţă (Melissa officinalis) cu o concentraţie de maxim 5% este util pentru calmare.
În cazul înţepăturilor de urechelniţă şi scorpioni, partea afectată a organismului se va spăla cu apă călduţă şi săpun şi se va imobiliza pentru ca veninul să se răspândească cât mai puţin. Mişcarea favorizează o difuzare mai intensă a veninului, deoarece stimulează circulaţia sanguină. Dacă extremitatea se umflă şi se inflamează într-un mod alarmant, se va aplica un bandaj strâns, la aproximativ 5 cm deasupra înţepăturii şi se va apela de urgenţă la un cadru medical.
Citeşte şi: Stai departe de muşcăturile insectelor
Ce nu ştim încă despre borelioze?