În perioada 25-26 septembrie 2023 a avut loc evenimentul The 6th Scientific Summit on Tobacco Harm Reduction, în Grecia, Atena, ocazie cu care s-a pus problema educării privind produsele fără fum. Specialiștii prezenți și-au prezentat rezultatele obținute în urma studiilor și au livrat cele mai eficiente strategii prin care adulții pot fi educați în privința fumatului. De asemenea, cei prezenți au menționat, ori de câte ori au avut ocazia, că publicul țintă al produselor fără fum nu sunt tinerii sau nefumătorii, ci persoanele care fumează și nu reușesc sau nu vor să renunțe la fumat, iar aceste produse vin în ajutor cu ameliorarea riscurilor pe care țigările convenționale le au asupra lor.
În acest an au fost prezenți 60 de speakeri, atât fizic, cât și virtual, ocazie cu care au clarificat riscurile și beneficiile produselor fără fum, dar mai ales cum ar putea aceste produse să reducă numărul cazurilor de decese produse de țigările convenționale.
Evenimentul, împărțit în două zile de discuții, a oferit ocazia specialiștilor și reprezentanților de a prezenta studii științifice prin care să explice modul în care produsele fără fum ar putea ajuta la renunțarea la fumat sau cel puțin la reducerea fumatului și numărului deceselor.
Potrivit ultimelor date, la nivel global vorbim de peste 1 miliard de fumători și peste 7 milioane de decese premature anual, din cauza bolilor asociate fumatului. În acest context, la cea de-a 6-a ediție a Summit-ului din Atena s-a discutat despre strategiile prin care fumatul poate fi controlat și despre conceptul „harm reduction”. Potrivit noilor reglementări din Noua Zeelandă, Dr. Marewa Glover, Director al Centrului de Cercetare și Excelență din Noua Zeelandă, a menționat că s-a decis ca începând cu data de 21 septembrie 2023, magazinele care conțin produse fără fum sau țigări convenționale să fie la o distanță de peste 300 de metri de școli.
O altă strategie adoptată de Noua Zeelandă este ca, începând din 1 ianuarie 2027, vârsta legală care permite achiziționarea produselor care conțin tutun sau nicotină (care în prezent este de 18 ani) să crească anual cu câte un an.
Andrzej Fal, profesor al Universității de Medicină și Universității de Economie din Polonia, a menționat în discursul său că există o legătură între speranța de viață și trai, iar bolile cronice sunt în momentul de față descrise ca fiind boli de stil de viață, ele având la bază factori de risc asociați stilului de viață, inclusiv comportamente precum consumul de alcool și fumatul.
Potrivit statisticilor de la nivel global, 30-40% dintre bolile cardiovasculare sunt asociate fumatului, iar printre acestea reamintim că 80% din ele sunt cancerul bronho-pulmonar, iar 63% boala pulmonară cronică obstructivă.
Întrebat de „Ce se întâmplă, Doctore?” ce măsuri ar trebui luate pentru a preveni fumatul, Rishaad Hajee, Head of Regulatory Market Activation, PMI a spus că „măsurile pe care le luăm la PMI, dar și pe piața din întreaga lume, în primul rând sunt codul nostru de marketing, pentru că acesta determină modul în care ne comercializăm produsele, iar potrivit acestuia ne asigurăm că produsele noastre sunt destinate doar adulților fumători, nu a tinerilor sau a nefumătorilor, iar activitatea noastră de comercializare trebuie să se alinieze codului nostru de marketing. Asta este prima intervenție. Cred că cea de-a doua este cea a programelor de prevenție pentru tineri.
Se întâmplă să avem retaileri indirecți și în 2022, programul de prevenție în rândul tinerilor a acoperit peste 91% din volumul provenit din canalele indirecte. Asta ne arată că există o implementare privind vânzările și ce mai puteți observa este că atunci când vine vorba de lucruri precum produsele noastre fără fum, explorăm tehnologiile inovative și, bineînțeles, veți vedea pe produsele noastre etichete destul de clare care avertizează că aceste produse nu se adresează tinerilor sau nefumătorilor. Acestea ar fi intervențiile cu care ne ocupăm. Luăm totul foarte în serios”.
Reprezentantul PMI, Rishaad Hajee a menționat faptul că cei mai mulți fumători se regăsesc în țările mai puțin dezvoltate, locuri în care este necesar marketingul responsabil, dar și reglementările potrivite.
„Prin reglementările potrivite poți avea practicile potrivite în industrie astfel încât produsele să fie marketate responsabil. Am vorbit despre locurile în care există această îngrijorare. Cred că ajungem la un lucru important: cine este audiența căreia ne adresăm? Audiența noastră sunt adulții fumători care ar continua să fumeze, iar ce am văzut mai devreme aici este un grup mare de oameni, motiv pentru care încă mai avem 1 miliard de fumători în lume. Dacă era atât de simplu încât să le spunem oamenilor „Nu mai fuma”, „Nu folosi niciun produs cu tutun sau nicotină”, era cea mai bună opțiune și asta ar trebui să facem, dar trebuie să luăm în calcul și acel 1 miliard de persoane care fumează țigări, iar acesta este cel mai dificil rol privind reglementările, pentru că trebuie să găsești un echilibru pentru a ne asigura că audiența pe care nu o dorim nu accesează aceste produse, în timp ce audiența căreia ne adresăm să le acceseze.”, a declarat Rishaad Hajee, Head of Regulatory Market Activation PMI pentru „Ce se întâmplă, Doctore?”.
Dacă în trecut Organizația Mondială a Sănătății susținea prezența pe piață a alternativelor fără fum cu scopul de a reduce riscul deceselor și bolilor asociate, în prezent, OMS are o poziție contradictorie, pe care nici specialiștii nu reușesc să o înțeleagă. Mai mult, există o premisă care sugerează că aerosolii emanați de produsele fără fum, ar fi fum.
„Aerosolul din produsele cu tutun încălzit nu este fum. Propunerea OMS de a-l numi fum este coruptă. Este parte a grupului care își dorește să elimine complet utilizarea tutunului. Cu toate astea, produsele cu nicotină medicale sunt în regulă, dar nicotina sub orice altă formă nu este în regulă. Chiar cred că se întâmplă ceva”, a declarat pentru „Ce se întâmplă, Doctore?” Dr. Marewa Glover, Director al Centrului de Cercetare și Excelență din Noua Zeelandă.