Trecutul, prezentul și viitorul produselor fără fum, la Philip Morris International

Pe 14 noiembrie a avut loc a 15-a ediție a evenimentului Open Science, cu tema „Transformarea PMI: Trecutul, prezentul și viitorul produselor fără fum”, eveniment în cadrul căruia șase experți din panel au discutat despre istoria acestei transformări fără precedent, rolul științei și al inovației, precum și despre provocările întâmpinate, inclusiv importanța reglementării bazate pe știință în realizarea unui viitor fără fum.

Evenimentul a fost moderat de jurnalistul Suki Heyer, iar printre speakerii conferinței s-au numărat Moira Gilchrist, Chief Communications Officer, Tomoko Iida, Director Scientific Engagement, Patrick Picavet, Chief Medical Officer, Christos Harpantidis, Senior Vice President External Affairs, Nevena Crljenko, Vice President Public Affairs și Bin Li, Chief Product Officer.

Ambiția PMI pentru un viitor fără fum

Ambiția PMI este ca până în 2030 să devină o companie fără fum. Eforturile în această direcție au necesitat o transformare masivă a afacerii și culturii Philip Morris International, concentrată pe dezvoltarea și validarea științifică a unui portofoliu extins de produse. De la lansarea pilot din 2014 a principalului produs cu tutun încălzit, până la întâmpinarea a numeroase provocări, progresul realizat încurajează întreaga echipă să privească cu nerăbdare ce le rezervă viitorul.

Recomandări

Controlul tutunului între interdicție și reglementare

Philip Morris România participă la inițiativa globală IQOS Together X, de la Tokyo

10 ani de la apariția produselor fără fum

Evenimentul a început cu un moment de reflecție cu începuturile drumului către un viitor fără fum, fiind marcate de experți prin reamintirea unor momente cheie care au marcat dezvoltarea și evoluția produselor cu tutun încălzit.

„La început, era doar o idee schițată pe o tablă, o idee care ne-a entuziasmat foarte mult, aceea că am putea preveni producerea majorității substanțelor chimice nocive care se regăsesc în fumul de țigară făcând lucrurile diferit. Ideea era să încălzim tutunul, în loc să-l ardem. Ne-am gândit că, dacă putem reduce nivelurile substanțelor chimice nocive, dar să păstrăm gustul și aroma tutunului cu care fumătorii sunt obișnuiți, atunci aceasta ar putea fi o direcție promițătoare.

Am pornit pe acest drum, am creat prototipuri și am început să le testăm. Am realizat toate testele chimice și toxicologie. Am făcut apoi câteva studii clinice exploratorii, foarte mici, dar extrem de interesante. Acestea aveau scopul de a vedea dacă acest concept se traduce într-un rezultat măsurabil în corpul unui fumător adult care face trecerea (…) Un al treilea moment extrem de important pentru toată echipa din centrul de cercetare și dezvoltare din Cuba a fost atunci când produsul a fost lansat pentru prima dată în Japonia. Japonia a fost prima țară în care am făcut un mic test pilot, într-un oraș numit Nagoya. Când s-a întâmplat asta, cred că toți am realizat că devenea real”, a povestit Moira Gilchrist, Chief Communications Officer.

Prevalența fumatului în Japonia, după trecerea la dispozitivele fără fum

„Am observat o scădere de 46% a prevalenței fumatului în doar opt ani. În 2014, prevalența fumatului era de 19,6%. Iar acum, în 2022, vedem că a scăzut la aproximativ 10%.

Oamenii fac trecerea la acest produs datorită a două aspecte culturale. Primul este legat de igienă. Ne place să avem un mediu curat. Faptul că produsul are un miros redus și nu produce fum rezonează cu fumătorii japonezi. Al doilea motiv este considerația față de ceilalți. Faptul că acest produs deranjează mai puțin prin miros și nu incomodează oamenii din jur este foarte apreciat de fumătorii japonezi”, a explicat Tomoko Iida, Director Scientific Engagement.

Importanța reglementării bazate pe știință

Oferirea de alternative fără fum adulți fumători care altfel ar continua să fumeze poate avea un impact pozitiv asupra sănătății publice. Acest impact poate fi accelerat prin reglementări care urmăresc să țină pasul cu ritmul inovației și progresului științific și tehnologic, completând în același timp măsurile tradiționale de control al tutunului, precum prevenția și renunțarea la fumat. Reglementările ar trebui să asigure că orice produs fără fum disponibil comercial îndeplinește standarde specifice de calitate și performanță și că există dovezi științifice solide care să demonstreze profilul de risc redus al acestora.

„În ultimii 10 ani, am observat că diferite guverne au adoptat abordări diferite. Unele au recunoscut, analizând știința și potențialul pe care aceste produse le au, și le-au reglementat într-un mod diferit față de țigările tradiționale, produsul cel mai răspândit în lume și, de asemenea, cel mai nociv. Altele, însă, au adoptat o abordare diferită”, a menționat Nevena Crljenko, Vice President Public Affairs.