ACTH

Informatii generale

Hormonul adrenocorticotrop (corticotropina sau corticostimulina) este constituit dintr-un lant polipeptidic format din 39 aminoacizi.

Sinteza de ACTH are loc in celulele bazofile adenohipofizare dintr-un precursor denumit proopiomelanocortin1;5.

ACTH controleaza dezvoltarea si secretia hormonala a corticosuprarenalei. Prin stimularea zonei fasciculate a corticosuprarenalelor activeaza sinteza si secretia de glucocorticoizi (cortizol si corticosteron). Efectele stimulatoare ale ACTH asupra secretiei corticosuprarenalei sunt mediate de AMP ciclic1.

Proprietatile secundare ale ACTH se datoreaza efectelor metabolice ale hormonilor glucocorticoizi, activand metabolismele glucidic, protidic si lipidic1.

Reglarea secretiei de ACTH se realizeaza pe cale neuroumorala cu participarea indirecta a hipotalamusului. Principalul factor umoral de reglare il constituie concentratia sanguina a hormonilor glucocorticoizi, indeosebi a  cortizolului. Sub influenta acestora, secretia de ACTH scade, printr-un mecanism de feedback negativ si, respectiv, creste in cazul scaderii glucocorticoizilor din circulatie1.

Recomandari pentru determinarea ACTH – diagnosticul diferential al sindromului Cushing, secretia ectopica de  ACTH (carcinom pulmonar cu celule mici, insule celulare tumorale de pancreas, tumori carcinoide, carcinom medular al tiroidei), boala Addison, hipopituitarismul si tumorile pituitare producatoare de ACTH (sindromul Nelson)3;5.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate); pacientul trebuie sa nu fie stresat in timpul recoltarii (stres-ul produce o crestere a ACTH-ului plasmatic); exista o variatie diurna a nivelului plasmatic de ACTH. Un examen complet prevede 2 recoltari de sange pentru determinarea ACTH: a) intre orele 6-10; b) intre orele 21-24.

Valoarea ACTH in proba de seara reprezinta 1/2 sau 2/3 din valoarea de dimineata. Aceasta variatie diurna are semnificatie diagnostica. De obicei se recolteaza simultan si o proba de sange pentru determinarea cortizolului2.

Specimen recoltat – sange venos; vacutainerul se agita foarte usor, prin rasturnare si se pune imediat pe gheata; se transporta la laborator cat mai repede posibil2.
 

Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA K3, racit inainte de utilizare (tinut in frigider)2; se va evita recoltarea in tuburi nesiliconate (se obtin rezultate fals scazute datorita aderarii ACTH la sticla2).

Cantitate recoltata – cat permite vacuumul2.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat, icteric, lipemic, heparinat, care nu a fost adus la laborator pe gheata sau provenit de la pacienti care au primit izotopi radioactivi2.
 

Prelucrare necesara dupa recoltare – in maxim 30 de minute de la recoltare se separa plasma prin centrifugare (preferabil in centrifuga cu racire la 2-8°C), 15 minute la 1500 x g [g = (1118 + 10-8) x (raza in cm) x (rpm)2].

Pentru separarea plasmei se foloseste  o pipeta de plastic. Se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, plasma se pastreaza la -20°C in recipient de plastic (polipropilen sau polistiren); probele recoltate in afara sediilor laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate2;3.

Stabilitate proba – plasma este stabila 4 ore la 2-8°C; 6 luni la -20°C sau la -70°C; nu decongelati/recongelati; rezultatul obtinut pe un esantion decongelat este cu 20-35% mai mic2.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – imunoenzimatica cu detectie prin chemiluminiscenta2.

Valori de referinta – < 46 pg/mL2.

Limita de detectie – 5pg/mL (1.1 pmol/L)2.

Interpretarea rezultatelor
Termenul de sindrom Cushing se refera la toate conditiile clinice asociate cu o productie excesiva de cortizol; determinarea ACTH este utila pentru diagnosticul diferential al acestui sindrom:
• boala Cushing: datorita secretiei hipofizare excesive, nivelul ACTH este moderat crescut  sau la limita superioara a normalului (dar crescut fata de nivelul cortizolului plasmatic), cu pierderea variatiei diurne normale;
• secretia ectopica de ACTH: nivelul ACTH este foarte crescut;
• adenom sau adenocarcinom suprarenalian: nivelul ACTH este foarte scazut sau nedecelabil.

Determinarea ACTH este de asemenea utila in diagnosticul diferential al insuficientei  suprarenaliene:
• boala Addison: datorita distructiei suprarenalei prin mecanism tumoral, infectios sau autoimun, productia de cortizol este suprimata iar nivelul ACTH este crescut;
• insuficienta suprarenaliana secundara insuficientei hipofizare: nivelurile ACTH si ale cortizolului sunt scazute.

Un nivel crescut de ACTH mai apare in: sindromul adrenogenital si sindromul pseudo-Cushing (entitate clinica reversibila asociata cu abuzul de alcool)3;5.

Limite si interferente

Medicamente
Cresteri: aminoglutetimid, amfetamine, insulina, levodopa, metoclopramid, metirapon, vasopresina.
Scaderi: dexametazona si alti corticosteroizi4.
Interferente analitice

Anticorpii heterofili prezenti in serul pacientilor pot interactiona cu imunoglobulinele incluse in componentele kit-ului si da rezultate neconcludente2.

Bibliografie

1. Ion Haulica. Hormonul adrenocorticotrop. In Fiziologie umana. Editura Medicala, Romania, Ed. 2, 2002; 752-756.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Adrenocorticotropic Hormone (ACTH), Plasma. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

4. Norbert Tietz.General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 Ed., 1995, 14-15.

5. Werner Kern, Horst L.Fehm. Hypothalamic-pituitari-adrenal system. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Germany, 1 Ed., 1998, 1063-1064.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”