AFP ( Alfa-feto proteina )

Informatii generale

AFP este o glicoproteina omoloaga albuminei, sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal, ficat si sacul vitelin.

In functie de varsta gestationala, AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna, atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36.

Dupa nastere, nivelul seric de AFP scade progresiv, dar cu fluctuatii mari, astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni.

La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP- tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica; niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara, ovariana sau extragonadala2.

Recomandari pentru determinarea AFP

Ca marker tumoral:

Indicatii absolute:
• suspiciune de carcinom hepatocelular;   
• tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara, ovariana sau extragonadala;
• monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular2.

La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala. Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile).

Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP, HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani.

Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur, dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator. In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase3.

Indicatii relative
• monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic;
• monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism, gemeni monozigoti, unul dintre ei avand cancer testicular)2

Ca marker de monitorizare in sarcina

Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie, spina bifida, boala

Langdon Down, trisomie 21, trisomie 18 etc., gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii. Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina, momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP, determinarea se va repeta dupa 1 saptamana1;2.

Recoltare

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)1.

Specimen recoltat – sange venos1.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator1.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C1.

Volum proba – minim 0.5 mL ser1.

Cauze de respingere a probei
• specimen hemolizat;
• specimen expus la temperatura ridicata;
• specimen contaminat bacterian.

NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare1.
Stabilitate proba – serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; timp indelungat la -20°C sau la -70°C1.

Metoda

Metode
a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA)
b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta1.

Valori de referinta1

Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru:
a)<7.0 ng/mL
b)<6.0 ng/mL.

La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala.

Factor de conversie: UI/mL x 1.21 = ng/mL; ng/mL x 0.83 =UI/mL.

Limita de detectie – 0.2 UI/mL (0.24 ng/mL)1.

Limite si interferente

Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala.

Desi cu o incidenta scazuta, cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale, pancreatice, pulmonare.

Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita, ciroza, obstructia de cai biliare, sindromul ataxie-telangiectazie, tirozinemia ereditara.

Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real2.
• Interferente analitice

Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
– tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
– anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic1.