Testosteronul constituie cel mai potent androgen sintetizat fiziologic in organism. La barbati, dupa pubertate, principala sursa de testosteron o constituie testiculele si doar o mica parte din acest hormon deriva din conversia periferica a androstendionului. La femeile adulte s-a estimat ca mai mult de 50% din testosteronul seric rezulta din conversia periferica a androstendionului sintetizat in corticosuprarenale si ovare, restul fiind secretat direct de catre aceste glande.
In mod normal, aproximativ 60% din testosteronul circulant este legat cu o afinitate inalta de globulina de legare a hormonilor sexuali (SHBG=sex hormone binding globulin). Restul cantitatii, cu exceptia unui procent de 1-2% (fractiunea libera), este slab legata de albumina (la nivel tisular, testosteronul disociaza de albumina si difuzeaza rapid in tesuturi). Procentul de testosteron legat de SHBG este mai scazut la barbati. Atat fractiunea libera cat si cea legata de albumina sunt disponibile la nivel tisular (suma lor constituie testosteronul biodisponibil), in timp ce SHBG inhiba efectiv actiunea testosteronului.
Determinarea cantitativa a fractiunii libere a testosteronului seric constituie un mijloc de estimare a hormonului biologic activ.
La barbati valorile testosteronului liber sunt scazute in hipogonadism.
La femei nivelurile de testosteron liber sunt crescute in caz de hirsutism, in prezenta sau absenta bolii ovarelor polichistice1;2;3.
Recomandari pentru determinarea testosteronului liber
La barbati: evaluarea functiei testiculare in conditiile clinice asociate cu alterari ale proteinelor transportoare (obezitate, ciroza, afectiuni tiroidiene).
La femei: hirsutism sau virilizare3.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)4.
Specimen recoltat – sange venos4.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare in aceeasi zi4.
Volum proba – minim 0.5 mL ser4.
Cauze de respingere a probei – specimen lipemic4.
Stabilitate proba – serul separat este stabil 3 zile la 2-8ºC; timp indelungat la -20ºC4.
Metoda – imunoturbidimetrica4.
Valori de referinta – 1.3-3 g/L4.
Interpretarea rezultatelor
Valorile α2-macroglobulinei sunt crescute in sindrom nefrotic proportional cu severitatea pierderii de proteine5.
Cresteri moderate ale valorilor plasmatice de α2-macroglobulina pot fi observate la pacientii cu ciroza hepatica si in fazele incipiente ale nefropatiei diabetice5;7.
In starile hiperfibrinolitice, dupa interventii chirurgicale majore, insuficienta hepatica severa si pancreatita acuta se inregistreaza concentratii reduse de α2-macroglobulina3;5. Nivelurile de A2M sunt scazute in sepsis si au fost asociate cu evolutie letala in unele studii2.
Bolnavii care au suferit un infarct miocardic acut si au valori plasmatice scazute de α2-macroglobulina au un prognostic mult mai bun, cu perioada de supravietuire mai mare de un an3;5.
Cresterile sau scaderile A2M pot fi observate din modificarile fractiunii alfa2-globulinelor din electroforeza proteinelor serice5.
1. Blacker D et col. “Alpha-2 Macroglobulin is genetically associated with Alzheimer Disease”, Nature Genetics 19, 357 – 360 (1998)
2. Cytokines & Cells Encyclopedia – COPE, “Alpha-2-Macroglobulin”. Ref Type: Internet Communication.
3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. α2-Macroglobulin, Quantitative. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication
4. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
5. Mayo Clinic/Mayo Medical Laboratories.Test Catalogs and Guides. Alpha-2-Macroglobulin, Serum. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
6. Online Mendelian Inheritance in Man, McKusick-Nathans Institute of Genetic Medicine, Johns Hopkins University School of Medicine. “Alpha-2-Macroglobulin”. Ref Type: Internet Communication.
7. Richard A. McPetersen, Matthew R. Pincus. Alfa2 macroglobulin. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods – Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 237.
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.