Apolipoproteina E

Informatii generale

Apolipoproteina E (ApoE), o glicoproteina polimorfa cu greutatea moleculara de 34 kDa (299 aminoacizi), reprezinta un component de suprafata al lipoproteinelor bogate in trigliceride, cum ar fi lipoproteinele cu densitate joasa (VLDL), resturile acestora, resturile de chilomicromi si al lipoproteinelor cu densitate inalta (HDL). ApoE serveste ca ligand al receptorilor care mediaza clearance-ul resturilor de VLDL si chilomicromi si afecteaza astfel nivelurile plasmatice de colesterol si trigliceride2;6.

Cea mai mare parte a ApoE circulante provine din ficat, insa este sintetizata de asemenea si de catre splina, plamani, rinichi, muschi si creier. A fost descrisa in 1973 ca un constituent al VLDL, iar in 1979 a fost detectata si in lichidul cefalorahidian. La nivelul sistemului nervos detine un rol important in distributia lipidelor in cursul proceselor de crestere si reparare a nervilor2.

Activitatea biologica a ApoE poate fi influentata de modificari survenite in structura si/sau cantitatea sa. O alterare structurala este generata de polimorfismul genei APOE situata pe bratul lung al cromozomului 19, fiind descrise trei alele (ε2, ε3 si ε4) care codifica 3 izoforme ApoE: E2, E3 si, respectiv, E4, ce difera intre ele prin aminoacizii prezenti in pozitiile 112 si 158. Frecventa alelelor ε2, ε3 si ε4 pentru majoritatea populatiei caucaziene variaza dupa cum urmeaza:

– ε2 = 8 – 12%

– ε3 = 74 – 78%

– ε4 = 14 – 15%.

Izoforma E3 este asociata cu un metabolism lipidic „normal”. ApoE2 exprima o afinitate scazuta pentru receptorul LDL, ceea ce conduce la un clearance incetinit al ApoE si la nivele plasmatice de ApoE mai mari. Ca raspuns, ficatul creste expresia receptorilor LDL rezultand nivele de colesterol mai mici. Spre deosebire de ApoE2, ApoE4 sufera un clearance mai eficient, ceea ce va conduce la niveluri plasmatice mai scazute de ApoE si la niveluri de colesterol mai mari2;6.

Genotipul homozigot ε2/ε2 este asociat cu hiperlipoproteinemia de tip III (disbetalipoproteinemia familiala), o dislipidemie familiala caracterizata prin cresterea combinata a nivelului colesterolului si al  trigliceridelor serice si prin prezenta unei fractii beta largi la electroforeza de lipoproteine corespunzatoare IDL ca urmare a reducerii severe a capacitatii de legare a ApoE de receptorii hepatici. Are o incidenta de 1/2000 la 1/10 000 si se asociaza cu un risc ridicat de boli coronariene si boala vasculara periferica. Au fost descrise si unele mutatii APOE asociate

la homozigoti cu niveluri foarte scazute sau chiar nedetectabile de ApoE impreuna cu niveluri crescute VLDL si IDL si ateroscleroza. Heterozigotii pentru aceste mutatii prezinta o concentratie medie de ApoE cu 42% mai mica si, in general, lipide plasmatice normale. Deficitul homozigot familial de ApoE reprezinta o cauza foarte rara (<1%) de hiperlipoproteinemie tip III1;5.

Variantele genetice APOE afecteaza astfel metabolismul lipidic si studiile au aratat ca influenteaza de asemenea riscul de afectiuni cardiovasculare si de dementa. Cu toate acestea concentratiile ApoE in plasma sunt numai partial explicate de acest polimorfism genetic, fiind inregistrate variatii interindividuale in prezenta aceluiasi genotip ApoE. De asemenea, indiferent de genotipul APOE, nivelurile plasmatice de ApoE sunt asociate cu cele de colesterol. Mai mult, s-a demonstrat recent ca ApoE mediaza prezentarea antigenelor lipidice sistemului imun si in acest fel influenteaza procesul inflamator; atat lipidele cat si inflamatia sunt implicate in patogeneza aterosclerozei.

Un studiu prospectiv recent, ale carui rezultate au fost publicate in 2006, a indicat faptul ca persoanele varstnice cu niveluri plasmatice crescute de ApoE prezinta un risc crescut de deces de cauza cardiovasculara, independent de genotipul APOE, nivelul de lipide si alti factori de risc cardiovascular: fumat, diabet zaharat, hipertensiune arteriala. S-a constatat de asemenea ca nivelurile plasmatice crescute de ApoE preced cresterile de proteina C reactiva (CRP)6.  Ulterior, la acelasi grup de studiu a fost analizata relatia dintre nivelurile ApoE si riscul de accident vascular cerebral (AVC); concluzia a fost ca la persoanele varstnice, exceptand purtatorii de alele ε2, nivelurile plasmatice crescute de ApoE sunt asociate cu un risc crescut de AVC independent de genotipul APOE, nivelul de lipide si alti factori de risc cardiovascular7.

Recomandari pentru determinarea apolipoproteineI E – evaluarea riscului cardiovascular alaturi de celelalti parametri ai metabolismului lipidic si markeri de inflamatie4.

Recoltarea

Pregatire pacient – pacientul nu mananca cu 12-14 ore inaintea recoltarii4.

Specimen recoltat – sange venos4.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare in ziua recoltarii4.

Volum proba – minim 1 mL ser4.

Cauze  de respingere a probei – specimen intens hemolizat /recoltat interprandial4.

Stabilitate proba –  serul separat este stabil 7 zile la 4-8ºC4.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – nefelometrica4.

Valori de referinta – 2.3-6.3 mg/dL4.

Interpretarea rezultatelor