Osteoporoza este definita ca o afectiune evolutiva a sistemului osos caracterizata prin pierderea de masa osoasa si prin alterari ale microarhitecturii tesutului osos, avand drept consecinta cresterea fragilitatii osoase si a riscului de fracturi.
Datorita corelatiei bine determinate dintre densitatea minerala osoasa si riscul de fracturi, pentru monitorizarea tratamentului in osteoporoza se recomanda de obicei efecturea osteodensitometriei. Cu toate acestea, indiferent de tratamentul utilizat, masurarea densitatii minerale osoase nu este relevanta pentru evaluarea eficientei terapeutice decat dupa un an de la inceputul tratamentului.
Exista mai multe motive care contribuie la un raspuns inadecvat la tratament, lipsa compliantei pacientilor situandu-se probabil pe primul loc. Din acest motiv, ar fi util atat pentru medici cat si pentru pacienti sa se obtina precoce informatii privind eficienta terapiei si in acest sens subliniem contributia markerilor ososi. Daca densitometria osoasa cuantifica masa osoasa – imagine statica – determinarea markerilor ososi furnizeaza informatii despre procesul de „remodelare” osoasa – imagine dinamica4.
Astfel markerii ososi pot fi folositi in monitorizarea terapiei (inclusiv a compliantei la tratament) si pentru estimarea riscului de fracturi cauzate de osteoporoza. In momentul de fata nu se recomanda folosirea markerilor ososi pentru estimarea riscului de pierdere osoasa spontana la pacientii netratati1;2.
Utilitatea markerilor ososi nu este limitata numai la evaluarea osteoporozei, acestia avand valoare clinica si in alte afectiuni osoase, cum ar fi : boala Paget a osului, hiperparatiroidism primar si secundar, osteomalacie si boli metabolice ale osului3.
Mai mult de 90% din matricea organica a osului este alcatuita din colagenul de tip I, care este sintetizat preferential la acest nivel. In cursul metabolismului osos normal colagenul de tip I matur sufera un proces de degradare rezultand mici fragmente ce sunt eliberate in circulatie si excretate apoi prin rinichi. In conditiile unei resorbtii osoase crescute (fiziologic: varsta inaintata, patologic: osteoporoza) colagenul de tip I este degradat intr-o masura mai mare, astfel ca nivelul fragmentelor eliberate in circulatie este crescut. Printre fragmentele cu relevanta clinica se numara si telopeptidele C-terminale (CTx). Pe masura ce osul “imbatraneste” acidul α-aspartic prezent in telopeptidele C-terminale este convertit in forma β (β –CTx). Aceste telopeptide izomerizate sunt specifice pentru degradarea colagenului de tip I ce predomina la nivelul osului.
β–CTx (Beta-CrossLaps) apare in faza incipienta a degradarii colagenului de tip I; de aceea este un marker specific si stabil al resorbtiei osoase4;5.
Recomandari pentru determinarea Beta-CrossLaps – osteoporoza : monitorizarea terapiei antiresorbtive (tratament de substitutie hormonala, bifosfonati, calcitonina, modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni) si estimarea riscului de fracturi (marker de electie)1.
Pregatirea pacientului – à jeun5.
Specimen recoltat – sange venos5.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator5.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare5.
Volum proba – minim 0.5 mL ser5.
Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat5.
Stabilitate proba – serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 3 luni la -20°C; timp indelungat la -70°C; se va evita decongelarea/recongelarea5.
Metoda – imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA); testul utilizeaza 2 anticorpi monoclonali ce recunosc fiecare octapeptidele lineare β-8AA; astfel testul cuantifica fragmentele de degradare a colagenului de tip I ce contin de doua ori octapeptidele lineare β-8AA (β–CTx)5.
Valori de referinta5
Sex |
Valori(ng/mL) |
Barbati |
|
30-51 ani |
≤ 0.584 |
51-70 ani |
≤ 0.704 |
>70 ani |
≤ 0.854 |
Femei |
|
premenopauza |
≤ 0.573 |
postmenopauza |
≤ 1.008 |
Factor de conversie: ng/mL x 0.01 = pg/mL.
Limita de detectie – 0.01 ng/mL (10 pg/mL)5.
Interpretarea rezultatelor
Frecventa testarii la pacientii sub tratament antiresorbtiv:
• inainte de initierea tratamentului (concentratia bazala);
• la 3 luni (reducerea concentratiei cu minimum 35-55% indica succes terapeutic);
• continuarea monitorizarii la fiecare 6-12 luni.
Estimarea riscului de fracturi osteoporotice: valori crescute cu 2 deviatii standard fata de valoarea corespunzatoare perioadei de premenopauza se asociaza cu o crestere de doua ori a riscului de fracturi1.
Interpretarea rezultatelor la pacientii cu disfunctii renale trebuie efectuata cu prudenta (se poate produce o diminuare a excretiei markerului si o crestere in consecinta a nivelului seric al acestuia)5.
• Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
– tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se
faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
– anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic5.
1. Delmas PD, Eastell R, Garnero P, et.al. The use of biochemical markers of bone turnover in osteoporosis. In Osteoporosis Int. IOF Recommendations, 11 (Suppl 6):S2-S17, 2000. Ref Type: Journal (Full).
2. Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 382-383.
3. Hermien W. Goderie-Plomp, Marjolein van der Klift, Willem de Ronde, et.al. Endogenous Sex Hormones, Sex Hormone-Binding Globulin and the Risk of Incident Vertebral Fractures in Elderly Men and Women: The Rotterdam Study. In The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 8:3261-3269, 2004. Ref Type: Journal (Full).
4. Johnell O, Kanis JA, Odén A, et.al. Mortality after osteoporotic fractures. In Osteoporosis Int , 15:38-42, 2004.
Ref Type: Journal (Full).
5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.