Pacientii care prezinta manifestari de tract digestiv inferior (dureri abdominale, modificari ale tranzitului intestinal) necesita adesea investigatii numeroase pentru diferentierea unei tulburari functionale (sindrom de colon iritabil) de o afectiune organica (boli inflamatorii intestinale, tumori).
Teoretic, obtinerea unor rezultate negative la reactantii de faza acuta (CRP- proteina C reactiva, VSH) ar trebuie sa excluda cu mare probabilitate o afectiune organica; cu toate acestea studiile efectuate au demonstrat ca atat CRP cat si VSH nu sunt markeri de mare acuratete pentru diferentierea sindromului de colon iritabil de bolile digestive organice1. Astfel, Vermeire si colaboratorii sai au aratat ca in colita ulceroasa se inregistreaza adesea un raspuns CRP redus sau absent, in conditiile in care exista un proces inflamator activ10.
O explicatie pentru aceasta constatare ar putea fi legata de faptul ca teste precum VSH, CRP, orosomucoid, numar de leucocite si trombocite, interleukina-6, interleukina-1-beta, factor de necroza tumorala (TNF alfa) care reflecta consecintele sistemice ale inflamatiei, sunt nespecifice si nu masoara direct inflamatia intestinala. Pacienti diagnosticati cu boli inflamatorii intestinale pot avea teste de inflamatie normale si pe de alta parte, forme silentioase de boala se pot asocia cu valori crescute9.
Avand in vedere observatiile mentionate s-a incercat o abordare alternativa a acestei probleme si s-a recurs la evaluarea inflamatiei intestinale prin analiza in materiile fecale a unor proteine derivate din neutrofile, cum ar fi calprotectina si lactoferinul.
Calprotectina este o parte componenta importanta a citoplasmei granulocitelor polimorfonucleare (PMN), astfel ca pana la 60% din proteinele dizolvate in citosolul granulocitelor sunt reprezentate de aceasta proteina non-glicozilata. A fost izolata pentru prima data din granulocite de catre Fagerhol si denumita proteina L1; mai tirziu a fost redenumita calprotectina datorita proprietatilor sale de legare intracelulara a calciului, probabil cu rol in protejarea celulei de enzimele catalitice proprii precum si de cele bacteriene4. De asemenea, ca urmare a legarii zincului exercita un efect antibacterian direct prin inactivarea enzimelor vitale microbiene si inducerea apoptozei. Astfel, calprotectina detine o functie reglatoare in procesul inflamator si are atat proprietati antimicrobiene cat si antiproliferative. Este eliberata in lumenul intestinal in momentul activarii leucocitelor sau ca urmare a degradarii acestora8. Utilitatea diagnostica a calprotectinei fecale pentru un spectru larg de afectiuni intestinale a fost studiata de mai multe grupuri de cercetatori cu o concordanta foarte buna a rezultatelor.
Potrivit unui studiu, la o valoare cut-off de 50 μg/g fecale testul de detectare a calprotectinei in materii fecale are o valoare predictiva pozitiva de 85%, valoare predictiva negativa de 68%, sensibilitate de 100% si specificitate de 92%. Aceste date sugereaza ca determinarea calprotectinei fetale poate fi folosita ca un test screening pentru diferentierea sindromului de colon iritabil de boli organice, deoarece nivelul de calprotectina este rareori normal la pacientii cu boli inflamatorii intestinale si cancer colorectal5.
In ceea ce priveste monitorizarea pacientilor cu boli inflamatorii intestinale mai multe studii au documentat importanta calprotectinei fecale ca marker non-invaziv pentru evalurea activitatii inflamatorii. Astfel, intr-un studiu care a inclus copii cu boli inflamatorii intestinale concentratia calprotectinei in materii fecale s-a corelat semnificativ cu gradul de extindere macroscopica si severitatea inflamatiei colonice, iar normalizarea acestui marker a indicat vindecarea completa a mucoasei2.
Un alt studiu a evaluat rolul calprotectinei fecale ca marker predictiv al recaderilor clinice la pacientii cu boli inflamatorii intestinale. Deoarece un numar semnificativ de pacienti aflati in remisiune clinica cu valori crescute ale calprotectinei au suferit recaderi in decurs de 1 an s-a considerat ca determinarea acestui marker poate fi utila in identificarea pacientilor (avand colita ulceroasa sau boala Crohn cu afectare colonica) cu risc crescut de recadere a bolii7.
-diferentierea pacientilor cu sindrom de colon iritabil de cei cu boli inflamatorii intestinale;
-triajul pacientilor cu simptomatologie abdominala care necesita investigatii invazive;
-stabilirea gradului de activitate a bolii, stadiului de vindecare a mucoasei si riscului de recadere la pacientii cu boli inflamatorii intestinale;
-monitorizarea raspunsului la tratament a copiilor cu boli inflamatorii intestinale; la aceasta categorie de pacienti efectuarea unei proceduri invazive este adesea dificila, fiind necesara anestezia generala3.
Pregatire pacient – se va evita administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene cu 2 zile inaintea recoltarii6.
Specimen recoltat – materii fecale prospete, emise spontan in orice moment al zilei3.
Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante6.
Volumul probei – aproximativ 2 g6.
Stabilitate proba – 7 zile la 2-8°6.
Metoda – ELISA6.
Valori de referinţă – sunt dependente de vârstă şi sex:
<6 saptamani: < 900 µg/g materii fecale
6 saptamani – 3 luni: < 600 µg/g materii fecale
3 luni – 1 an: < 300 µg/g materii fecale
1 – 2 ani: <200 µg/g materii fecale
2 – 6 ani: <100 µg/g materii fecale
> 6 ani: <50 µg/g materii fecale6.
Interpretarea rezultatelor
Un rezultat negativ la pacientii care intrunesc criteriile Rome pentru sindromul de colon iritabil exclude cu probabilitate foarte mare (>99%) o afectiune organica.
Calprotectina fecala este o masura directa a inflamatiei intestinale si se coreleaza cu activitatea bolii la pacientii cu afectiuni inflamatorii intestinale. Astfel, calprotectina reprezinta echivalentul pentru intestin al vitezei de sedimentare a hematiilor.
Valori crescute ale calprotectinei fecale pot fi determinate de boli inflamatorii intestinale, infectii, polipi, procese neoplazice sau legate de administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene.
In tabelul de mai jos se regaseste o interpretare a rezultatelor in functie de valorile obtinute la copiii >6 ani şi adulţi3:
Valoarea calprotectinei fecale (µg/g) |
Interpretare rezultat |
< 50 |
Rezultatul nu indica prezenta unei inflamatii a tractului gastrointestinal. |
50-150 |
Rezultatul indica o inflamatie usoara a tractului gastrointestinal; raspunsul inflamator se poate datora unei infectii, alergii alimentare sau consumului de antiiflamatoare nesteroidiene. |
>150 |
Rezultatul indica o inflamatie semnificativa a tractului gastrointestinal asociata cu boli inflamatorii intestinale, infectii, consumul de antiiflamatoare nesteroidiene, polipi, adenoame sau cancer colorectal. Sunt necesare investigatii suplimentare pentru a stabili cauza inflamatiei. |
> 250 |
In plus fata de comentariul de mai sus: in cazul pacientilor cu afectiuni inflamatorii intestinale acest rezultat indica o perioada de activitate a bolii asociata cu inflamatia mucoasei. In cazul pacientilor cu afectiuni inflamatorii intestinale in remisiune clinica acest rezultat indica un risc crescut de recadere in decurs de 1 an. |
1. Cabrera-Abreu JC, et al. Performance of Blood Tests in Diagnosis of Imflammatory Bowel Disease in a Specialist Clinic. In Arch Dis Child. Jan 2004; 89(1):69-71.
2. Fagerberg, Ulrika Lorentzon; Lööf, Lars; Lindholm, Johan; Hansson, Lars-Olof; Finkel, Yigael. Fecal Calprotectin:
A Quantitative Marker of Colonic Inflammation in Children With Inflammatory Bowel Disease. In Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition: October 2007 – Volume 45 – Issue 4 – p 414-420.
3. Genova Diagnostics. Gastrointestinal Assessments. Calprotectin in Stool. www.genovadiagnostics.com. Ref Type: Internet Communication.
4. Fagerhol MK, dale I, Anderson I. Release of and Quantitation of a Leukocyte Derived Protein (L1). In Scan J Haemotol, 1980, 24: 393-398.
5. Sherif El Saadany, Wael Farrag Mohamed, Abdullah A. Mohamed & Sahar A.F. Hammoudah. Fecal Calprotectin as a Marker in Differentiating Irritable Bowel Syndrome from Organic Intestinal Disease. Knol beta. Refference Type: Internet Communication.
6. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
7. Renata D’Incà et al. Can Calprotectin Predict Relapse Risk in Inflammatory Bowel Disease? In The American Journal of Gastroenterology (2008) 103, 2007–2014.
8. Steinbakk M, et al. Antimicrobial Actions of Calcium Binding Leukocyte L1 Protein, Calprotectin. In Lancet, 1990, 336:763-765.
9. Tibble JA, Bjarnason I. Non-invasive Investigation of Inflammatory Bowel Disease. In World Journal Of Gastroenterology; August 2001 (4): 460-465.
10. Vermeir S, Van Assche G, Rutgeerts P. C-reactive Protein as a Marker for Inflammatory Bowel Disease. In Inflamm Bowel Dis. Sept 2004; 10(5): 661-665.
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.