Clearence creatinina

Informatii generale

”Clearance”-ul, notiune introdusa de Van Slyke, exprima cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp, pentru o substanta data.
C=UxV/P, unde C=clearance-ul substantei; U=concentratia substantei in urina exprimata in mg/mL; V=debitul urinar exprimat in mL/min.; P=concentratia  substantei in plasma exprimata in mg/mL.

Se urmaresc clearance-urile a doua categorii mari de substante:

• substante ce nu se reabsorb si nu se secreta de catre tubii renali – filtratul glomerular;

• substante ce sunt epurate complet – fluxul plasmatic renal.

Creatinina este produsul metabolic al creatinei si fosfocreatinei, ambele prezente aproape in exclusivitate in muschi. Productia endogena de creatinina este constanta in conditiile in care masa musculara ramane constanta1.

Determinarea clearance-ului de creatinina este proba functionala renala cu cea mai larga utilizare in clinica medicala, fiind folosita pentru estimarea ratei filtrarii glomerulare, deoarece toata creatinina filtrata glomerular este excretata in urina1. Avantajul metodei consta in faptul ca valorile sunt independente de aportul exogen de proteine si de diureza4.

Recomandari pentru determinarea clearance-ului la creatinina

• explorarea functiei renale (detectarea reducerii ratei filtrarii glomerulare in situatiile in care nivelul creatininei serice este inca normal – de obicei pana la 50 mL/min/1.73 mp6);

• monitorizarea insuficientei renale si stabilirea momentului inceperii dializei – de obicei <5 mL/min/1.73 mp6;

• ajustarea dozelor la pacientii care primesc tratament cu medicamente nefrotoxice (aminoglicozide, metotrexat, cisplatin)3;6.

Recoltarea

Pregatire pacient – pentru obtinerea de rezultate reproductibile clearance-urile renale trebuie executate in conditii clinice si biochimice standardizate.

In ziua efectuarii testului si in ziua precedenta, pacientul va respecta urmatoarele recomandari:

• evita ingestia de ceai si cafea, precum si administrarea de ACTH, cortizon, tiroxina;

• evita eforturile fizice: sta in decubit 12 ore inainte de proba;

• se hidrateaza, pentru a avea un debit urinar mai mare de 2 mL/min, astfel:

– daca are o diureza normala, va bea 250 mL apa/mp suprafata corporala, cu 20-30 min. inainte de proba;

– daca este oliguric, in seara precedenta probei va bea 500 mL apa/mp suprafata corporala, iar cu 20-30 min. inainte de proba va mai bea 500 mL apa/mp suprafata corporala.

Suprafata corporala se calculeaza in  functie de inaltime si greutate, utilizand nomograma du Bois2.

Specimen recoltat

• 2 probe de urina (U1 si U2) si o proba de sange venos (P), dupa cum urmeaza:
– dupa ce pacientul a terminat de baut apa, urineaza – aceasta urina nu se retine;
– se noteaza T0 ora la care s-a golit vezica urinara;
– apoi se aseaza din nou in decubit;
– dupa 60 min., la momentul T1, pacientul urineaza – aceasta urina se retine si se eticheteaza U1;
– se recolteaza sange venos, care se eticheteaza cu P;
– dupa alte 60 min., la momentul T2, pacientul urineaza – aceasta urina se retine si se eticheteaza cu U22.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator; pahar de plastic de unica folosinta pentru urina2.

Cantitate recoltata 

• sange venos – minim 1 mL2;
• urina: toata cantitatea de la momentul T1, in  paharul etichetat U1 si toata cantitatea de urina de la momentul T2, in  paharul etichetat U22.

Cauze de respingere a probei – specimene de urina care nu au fost recoltate la timpii stabiliti2.

Prelucrare necesara dupa recoltare

• sange venos: se separa serul prin centrifugare rapida. Se lucreaza in maxim 4 ore. Daca acest lucru nu este posibil, se stocheaza serul la 2-8°C sau la -20°C2.
• urina: se lucreaza in aceeasi zi. Daca acest lucru nu este posibil, urina se pastreaza la 2-8°C pana in momentul lucrului2.
Stabilitatea probei – • serul este stabil: 4 ore la temperatura camerei; 48 ore la 2-8°C; timp indelungat la -18 °C2;
• urina este stabila: 4 zile la 2-8 °C; timp indelungat la -18°C2.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica)².

Valori de referinta²

 In calculul clearance-ului se iau in considerare debitele urinare V₁ si V₂ (mL/min), valorile creatininei din cele 2 probe de urina U₁ si U₂ (mg/dL), valoarea creatininei serice P (mg/dL) si suprafata corporala S (mp) (pe biletul de trimitere in  laborator se vor mentiona greutatea si inaltimea pacientului):

C (mL/min) = 1.73/S x [(V1 x U1) + (V2 x U2)] / 2 x P

Pentru situatiile in care debitul urinar este mai mic decat 1.5 mL/min, la pacienti cu arsuri severe, precum si pentru monitorizarea functiei renale la pacienti tratati cu medicamente nefrotoxice⁶, se aplica pentru calcul formula Cockroft:

C (mL/min) = [(140 – varsta (ani)) x greutatea (kg)] / [72 x creatinina serica (mg/dL)].

La femei rezultatul se inmulteste cu 0.85. Ca o conditie, nivelul creatininei serice trebuie sa fie constant si determinarea se repeta dupa 24 ore⁶. Aceasta formula nu se aplica la bolnavii cu transplant renal, subiectii cu varste peste 70 ani, in  caz de obezitate si sindroame edematoase³.

La copii se aplica formula: C (mL/min) = 0.55 x lungimea corpului (cm) / creatinina serica (mg/dL) (la nou-nascuti la termen si in primul an de viata se inmulteste 0.45 cu lungimea corpului / creatinina serica)⁶.

De asemenea clearance-ul la creatinina poate fi estimat dintr-o singura determinare a creatininei serice utilizand normograme, pe baza varstei, greutatii si nivelului creatininei serice⁶.

Interpretarea rezultatelor

Limite si interferente

• Conditii fiziologice: efortul fizic si sarcina pot creste valoarea clearance-ului la creatinina. Clearance-ul la creatinina prezinta variatii circadiene, cele mai mici valori fiind in timpul noptii, cand pacientul doarme6.

• Conditii patologice: in caz de sindroame hiperkinetice, arsuri, intoxicatie cu monoxid de carbon, obezitate, edeme, ciroza, diabet, sindrom nefrotic, epuizare musculara6 se pot inregistra cresteri ale clearance-ului la creatinina1. In insuficienta cardiaca severa clearance-ul la creatinina este mai mic decat cel corespunzator ratei filtrarii glomerulare reale prin cresterea reabsorbtiei tubulare a creatininei6.

Spre deosebire de clearance-ul la inulina, care este metoda de referinta pentru determinarea ratei filtrarii glomerulare, valorile obtinute prin utilizarea clearance-ului la creatinina sunt mai mari, deoarece 10-14% din creatinina urinara este secretata de catre tubii renali6.

In general, masurarea clearance-ului la creatinina nu este necesara daca nivelul creatininei serice este >3 mg/dL. In aceste conditii rata filtrarii glomerulare este <20 mL/min/1.73 mp, iar devierea clearance-ului la creatinina catre valori crescute este semnificativa prin cresterea secretiei tubulare si a eliminarii intestinale a creatininei6.

Concentratiile serice scazute ale creatininei la sugari si copii fac testul dificil si inexact.

• Medicamente

Cresteri: aminoacizi, furosemid, metilprednisolon, carbenoxolona.

Scaderi: diazoxid, diuretice tiazidice, triamteren, heroina si canabis (efect tranzitoriu), medicamente care scad filtrarea glomerulara, cortizon, enalapril, epinefrina, lavarterenol (efect slab), blocanti ganglionari, histamina, isoproterenol, lisinopril, oxprenolol, propranolol, somatostatin, medicamente nefrotoxice5.

Sursa articol: