Dehidroepiandrosteron-sulfat (DHEA-S )

Informatii generale

DHEA-S este un hormon steroid sintetizat dintr-un precursor de colesterol in corticosuprarenala impreuna cu cortizolul, sub controlul ACTH si al prolactinei4;7.

DHEA-S poate fi metabolizat in androgeni mai activi, de tipul androstendion si testosteron, care pot genera hirsutism si virilizare (inclusiv sindromul Stein-Leventhal). Numai concentratii crescute de DHEA-S au importanta clinica: tumori producatoare de androgeni, sindrom adrenogenital etc3;5;7.

DHEA-S este legat relativ puternic de albumina si doar o mica parte circula liber. Se pare ca acest hormon nu se leaga de proteina de legare a hormonilor sexuali (SHBG-sex hormone binding globulin).

Datorita unei concentratii serice constante (fara variatii diurne si pe termen lung), DHEA-S este un indicator foarte bun al productiei androgenice a suprarenalei. Valori crescute ale DHEA-S asociate cu valori normale ale testosteronului demonstreaza cauza suprarenaliana a excesului de androgeni4;5;7.

Impreuna cu testosteronul reprezinta un test screening pentru hirsutism. Aproximativ 84% dintre femeile cu hirsutism prezinta niveluri crescute de androgeni. Principalul scop al determinarii este excluderea prezentei tumorilor producatoare de androgeni (din corticosuprarenala sau ovar).

DHEA-S este scazut in boala Addison. Valori scazute ale DHEA-S in lichidul amniotic sunt intalnite in sindromul Down7.
Recomandari pentru determinarea DHEA-S

Inlocuieste determinarea excretiei urinare de 17-cetosteroizi, cu care se coreleaza; nu prezinta variatii diurne semnificative, oferind prin aceasta un test rapid pentru secretia anormala de androgeni2.

Determinarea sa se foloseste in diagnosticul amenoreei, infertilitatii, hirsutismului, pentru identificarea sursei excesive de androgeni (in hirsutism si/sau virilizare), sindromul Stein-Leventhal (sindromul ovarelor polichistice), afectiuni ale corticosuprarenalei, dar si  pentru a exclude tumorile producatoare de androgeni2;7.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)6.

Specimen recoltat – sange venos6.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator6.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C6.

Volum proba – minim 0.5 mL ser6.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat6.

Stabilitate proba – 2 zile la 2-8°C ; 2 luni la -20°C; nu decongelati/recongelati6.

Metoda

Metoda – imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)6.

Valori de referinta – sunt dependente de varsta si  sex6:

 

Varsta

Valori (mg/dL)

Barbati

Femei

1-12 luni

3.4-123

3.4-123

1-4 ani

0.47-19.4

0.47-19.4

5-9 ani

2.8-85.2

2.8-85.2

10-14 ani

24.4-247

33.9-280

15-19 ani

70.2-492

65.1-368

20-24 ani

211-492

148-407

25-34 ani

160-449

98.8-340

35-44 ani

88.9-427

60.9-337

45-54 ani

44.3-331

35.4-256

55-64 ani

51.7-295

18.9-205

65-74 ani

33.6-249

9.4-246

>=75 ani

16.2-123

12-154

Valorile DHEA-S la nou nascut sunt puternic influentate de transportul transplacentar de hormoni de la mama la fat. Astfel valorile de referinta la nou-nascuti sunt:

• <1 saptamana: 108-607 mg/dL;

• 1-4 saptamani: 31.6-431 mg/dL.

Factori de conversie: mmol/L x 36.846 = mg/L; mg/dL x 0.02714 = mmol/L; mg/dL x 0.01 = mg/mL.

Limita de detectie – 0.1 µg/dL (0.003 µmol /L)6

Valori critice >700 mg/dL la femei: suspiciune proces tumoral1.

Limite si interferente

• Medicamente
 

Cresteri: clomifen, danazol, corticotropin8.
Scaderi: dexametazona, prednison, alti glucocorticoizi, carbamazepin, testosteron8.

• Interferente analitice

Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
-tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu6

Bibliografie

1. Bernd Hinney, Wolfgang Wuttke. Ovarian function. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998,1095.

2. Henry John Bernard. Evaluation of endocrine function. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. ASM Press, USA, 20 Ed., 1998, 299-346.

3. Ion Teodorescu Exarcu. Fiziopatologia corticosuprarenalei. In Fiziologia si fiziopatologia sistemului endocrin. Editura Medicala, Romania, Ed.1989, 699-727.

4. Ion Teodorescu Exarcu. Corticosuprarenala. In Fiziologia si fiziopatologia sistemului endocrin. Editura Medicala, Romania, Ed. 1989, 680-699.

5. Jacques Wallach. Afectiuni endocrine. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 Ed., 2001, 834.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

7. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Dehydroepiandrosterone (DHEA) Sulfate. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

8. Norbert Tietz. General Clinical Tests. In Clinical Guide to Laboratory Tests. W.B.SAUNDERS, USA, 3 Ed., 1995, 198.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”