Hemoragii oculte in fecale

Informatii generale

Hemoragiile oculte din materiile fecale isi pot avea originea in oricare din organele tubului digestiv.

Melena (scaun negru lucios, moale, pastos) indica de obicei o hemoragie digestiva superioara, adica o sangerare provenita din esofag, stomac, duoden, eventual jejun. Astfel, hemoglobina este transformata sub actiunea sucurilor digestive pana la hematina, care se regaseste in materiile fecale. Hematochezia (sange rosu emis ca atare, izolat sau amestecat cu materiile fecale) este sugestiva pentru o hemoragie care a avut loc in portiunile terminale ale intestinului, adica in rect, colon, eventual in ileon (colite ulcerative, boala Crohn, carcinom colorectal, polipoza)1;6.

Determinarea hemoragiilor oculte este un test screening deosebit de important pentru medicina preventiva. Numeroase studii au aratat ca folosirea regulata a acestui test, izolat sau impreuna cu sigmoidoscopia, reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colo-rectal4.
 

Recomandari pentru determinarea hemoragiilor oculte (sangerarilor oculte)
– screening-ul pacientilor asimptomatici in scopul depistarii cancerului colo-rectal (se recomanda efectuarea anuala a testului la pacientii peste 45-50 ani)4
– suspiciune de hemoragie digestiva superioara sau inferioara (indiferent de etiologie: benigna sau maligna) la pacienti cu discomfort abdominal, alterari ale tranzitului intestinal, pierdere ponderala recenta sau anemie feripriva cronica inexplicabila1;3;5:6.

Recoltarea

Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala (fiind vorba de un test immunologic, nu este necesara respectarea unei diete inaintea recoltarii)2.

Specimen recoltat – materii fecale recoltate in orice moment al zilei.

ATENTIE ! 75% din sangele aflat la suprafata bolului fecal difuzeaza in apa vasului WC, in 4-12 minute (reactii fals negative).

Sangele menstrual sau urina hematurica pot contamina bolul fecal (reactii fals pozitive)2.

Recipient de recoltare – recipient de plastic de unica folosinta pentru  fecale2.

Cantitate recoltata – se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte diferite ale bolului fecal2.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se lucreaza in aceeasi zi2.

Stabilitate proba – 1 zi la temperatura camerei2.

Metoda

Metoda – imunocromatografica2.
Valori de referinta – absenta hemoragiei (test negativ)2.

Limite si interferente

Testul este folosit drept screening pentru cancerul colorectal; totusi, nu orice sangerare colorectala se datoreaza polipilor cancerosi sau precancerosi.

Rezultatele negative nu exclud sangerarea, care poate fi intermitenta2:5.

Reactii fals pozitive: contaminarea fecalelor cu sange menstrual sau cu urina hematurica.

Reactii fals negative: difuzarea sangelui din bolul fecal in apa din WC2.

• Medicamente
Reactii pozitive: medicamente care produc sangerare gastrointestinala: aspirina, corticosteroizi, antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin, ibuprofen, sulindac); medicamente care produc colita (ex.: metildopa si unele antibiotice)2:4.

• Interferente analitice
Testul nu prezinta nici o reactie incrucisata cu hemoglobina de porc, vaca, iepure, cal sau oaie2.

Bibliografie

1. Henry John Bernard. Malabsorbtion, Diarrhea and Examination of Feces. In Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, 1998, 567-568.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Occult Blood, Fecal, Immunoassay. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

4. Lothar Thomas. Gastrointestinal and Pancreatic Function. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998, 438-440.

5. Marin Florea. Explorarea hemoragiilor intestinale. In Explorari clinice si morfofunctionale in medicina (pentru medicii practicieni); 1993, 300-301.

6. Wallach Jaques. Afectiuni digestive. In Interpretarea testelor de diagnostic, 2001, 224-226.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”