Interleukina 6

Informatii generale

Principalele actiuni ale interleukinei 6 (IL-6) asupra celulelor limfoide si nelimfoide reprezinta mecanisme modulatoare ale raspunsurilor imun si inflamator al organismului. Desi multe dintre aceste functii se suprapun peste cele ale interleukinelor de tip 1 (IL-1), precum sinteza reactantilor de faza acuta si febra, IL-6 are si efecte antiinflamatorii5.

Receptorul specific pentru IL-6 (IL-6R) apartine superfamiliei receptorilor citokinici (de tip hematopoietic). IL-6R este un complex proteic membranar compus din 2 subunitati structurale si functionale: o subunitate ligant specifica, IL-6Rα (un lant α de 80 kDa) si o subunitate semnalizatoare, gp130 (un lant b, componenta comuna mai multor tipuri de receptori, precum cei de care se leaga IL-11, IL-27, IL-31)6;7.

Citokina IL-6 este secretata ca polipeptid format din 184 aminoacizi, cu o greutate moleculara de aproximativ 21 kDa, in functie de gradul glicozilarii6.

Asemanator IL-1, sursa cea mai importanta a IL-6 este reprezentata de macrofage, fiind sintetizata si de limfocitele T si B, de fibroblaste si celule endoteliale, de keratinocite, sinoviocite, condrocite, celule epiteliale5;6;7. Astfel, IL-6 este produsa ca raspuns la infectii bacteriene si virale, inflamatii sau traumatisme, ajungand rapid la nivele plasmatice detectabile, spre deosebire de multe alte citokine7.
Citokina IL-6 este considerata cel mai important inductor al productiei hepatice a reactantilor de faza acuta: fibrinogen, amiloid seric A, haptoglobina, proteina C reactiva, complementul. Ca urmare a expunerii la IL-6, ficatul scade sinteza de albumina si transferina, initiind in schimb procesele de regenerare hepatocitara5;7.
Citokina IL-6 stimuleaza raspunsurile imune de tip umoral si celular actionand atat asupra limfocitelor B, cat si a limfocitelor T. IL-6 actioneaza ca important factor de crestere si diferentiere a celulelor B si stimuleaza productia lor de imunoglobuline. De asemenea promoveaza activarea, cresterea si diferentierea celulelor T5;6;7. Este implicata in patogenia mielomului multiplu, fiind utilizat ca factor de prognostic al bolii2;6;7.

IL-6 stimuleaza hematopoieza (actioneaza sinergic cu IL-3), induce secretia de ACTH si alti hormoni pituitari (prolactina, hormon de crestere, hormon luteinizant)7.

Pe langa actiunile  proinflamatorii, IL-6 mediaza si o serie de efecte antiinflamatorii: in timp ce IL-1 si TNF isi induc reciproc sinteza, precum si pe cea de IL-6, IL-6 finalizeaza aceasta cascada inflamatorie deoarece inhiba sinteza de IL-1 si TNF, concomitent cu stimularea sintezei de IL-1RA5.

La nivelul tesutului osos, IL-6 stimuleaza formarea osteoclastelor, favorizand osteoporoza6;7. Anomalii ale productiei de IL-6 s-au observat la pacienti cu artrita reumatoida1;7 (cresteri in lichidul sinovial a nivelelor de IL-6 si IgG) si la cei cu glomerulonefrita membranara proliferativa din lupusul eritematos sistemic6. 

Recomandari pentru determinarea IL-6

Titrurile interleukinelor determinate in diverse lichide biologice pot fi utilizate in diagnosticarea unor afectiuni imune si in monitorizarea tratamentelor doar in corelatie cu date clinice si paraclinice complementare.

Metoda

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate) sau postprandial4.

Specimen recoltat – sange venos4.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator4.

Cantitate recoltata – minim 0.5 mL ser4.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat bacterian; probe care nu au sosit la laborator congelate4.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare cat mai repede dupa formarea completa a coagulului, iar proba va fi imediat congelata la -20°C; probele recoltate in afara punctelor laboratorului vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate4.

Stabilitate proba – serul este stabil 1 luna la -20°C; nu decongelati/recongelati4.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – imunoenzimatica (EIA)4.

Valori de referinta – < 9.7pg/mL4.

Interpretarea rezultatelor

Niveluri crescute ale marker-ului se intalnesc in:

– artrita reumatoida1;3;6;7;

– mielom multiplu: factor de prognostic2;6;7;

– boli autoimune3;7;

– limfoame3;

– sepsis3;

– SIDA3;

– afectare hepatica etanolica3;

– infectii virale3;

– rejetul transplantului3;

– preeclampsie severa8.

Sursa articol: