Proteina C

Informatii generale

Proteina C este o glicoproteina sintetizata in ficat (printr-un mecanism dependent de vitamina K), care circula in plasma si are rol in prevenirea trombozelor. Functia sa de anticoagulant se exercita prin inactivarea factorilor V si VIII. De asemenea, actioneaza ca un agent profibrinolitic1.

Proteina C este activata de trombina; rata de activare este accelerata prin formarea unui complex intre trombina si trombomodulinul celulei endoteliale. Proteina C activata degradeaza factorii Va si VIIIa printr-un clivaj proteolitic selectiv, conducand la reducerea activitatii procoagulante a plasmei. Pentru inactivarea factorilor de coagulare este necesara prezenta unui cofactor-proteina S- alaturi de ionii de calciu si o suprafata membranara fosfolipidica. Proteina C activata este neutralizata de un inhibitor specific, de alfa2-antiplasmina si alfa2-macroglobulina2;5.

Incidenta deficitului de proteina C in populatia generala este de aproximativ 0.2%. Deficitul de proteina C poate fi ereditar sau dobandit; in cazul deficitului ereditar severitatea manifestarilor clinice este dependenta de statusul homo/heterozigot. Astfel, deficitul heterozigot se asociaza cu episoade de tromboza venoasa profunda, complicate sau nu cu embolie pulmonara, survenite la pacienti tineri. Deficitul homozigot se manifesta imediat dupa nastere, prin fenomene tromboembolice masive si potential fatale (purpura fulminans neonatala)5.

Pe baza testelor functionale si imunologice, deficitul de proteina C poate fi subdivizat in 2 tipuri:

– tipul I (cantitativ), prezent in majoritatea cazurilor de deficit de proteina C, se caracterizeaza printr-o functionalite normala a proteinei C, care se gaseste insa  intr-o cantitate insuficienta pentru a controla cascada coagularii (reducere concomitenta a antigenului proteinei C si a gradului de activitate);

– tipul II (calitativ) se caracterizeaza printr-o cantitate normala de proteina C care este insa incapabila sa-si exercite functia (activitate redusa) ca urmare a unor defecte moleculare2;3;5.

Deficitul dobandit de proteina C apare la pacientii cu afectiuni hepatice, coagulare intravasculara diseminata (CID), diabet insulino-dependent, hipertensiune esentiala, siclemie, procese maligne si in cursul terapiei cu anticoagulante orale sau L-asparaginaza1.

Recomandari pentru determinarea proteinei C:

• investigarea unor complicatii tromboembolice neexplicabile, in special la pacienti <50 ani si cu istoric familial pozitiv de evenimente trombotice;

• inaintea administrarii contraceptivelor orale la paciente cu  episoade trombotice in antecedente sau cu istoric familial pozitiv3.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun; daca pacientul se afla sub terapie cu anticoagulante orale, acestea vor fi intrerupte cu 2 saptamani inaintea recoltarii; de asemenea, tratamentul cu heparina va fi intrerupt cu 2 zile inaintea recoltarii3;4.

Specimen recoltat – sange venos3.

Recipient de recoltare – vacutainer cu citrat de Na 0.105 M (1/9) (capac bleu/verde)3.

Cantitatea recoltata – cat permite vacuumul3.

Cauze de respingere a probei

-specimen hemolizat

-specimen coagulat

-vacutainer care nu este plin

-specimen contaminat cu heparina 3

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa plasma prin centrifugare si se lucreaza imediat; daca acest lucru nu este posibil, plasma se poate stoca la -20°C; probele de plasma recoltate in alte centre decat laboratorul Grozovici vor fi transportate in recipientul destinat probelor congelate3.

Stabilitate proba – plasma separata este stabila 4 ore la 18-25° C; 1 luna la -20C; se va evita decongelarea/recongelarea3.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – cromogena (test de activitate); pentru activarea directa a proteinei C din plasma se foloseste un extract de venin de sarpe (Agkistrodon contortrix contortrix)3.

Valori de referinta – 70-130%3.

Interpretarea rezultatelor

Testul detecteaza ambele tipuri (I si II) de deficit, dar nu permite diferentierea lor. De aceea, in cazul obtinerii unei activitati scazute a proteinei C se recomanda testarea antigenului proteinei C3.

Scaderea activitatii proteinei C se asociaza cu:

• episoade trombotice severe in perioada neonatala;

• risc crescut de episoade trombotice venoase;

• necroze cutanate induse de warfarina (patognomonice pentru deficitul de proteina C);

• CID, in special la pacientii neoplazici;

• tromboflebita si embolism pulmonar, in special la adultii tineri1.

Limite si interferente

Nou-nascutii prezinta o activitate scazuta a proteinei C.

Sarcina, folosirea contraceptivelor orale, statusul postoperator si dozele mari de heparina se pot asocia de asemenea cu o reducere a activitatii proteinei C1.

PIVKA -proteine induse de antagonistii de vitamina K- care apar in plasma pacientilor tratati cu anticoagulante orale pot interfera cu testul, conducand la o supraestimare a activitatii proteinei C3;4.   Pe de alta parte, prezenta aprotininei in plasma testata poate determina o subestimare a activitatii proteinei C3.