Receptorul solubil pentru transferina

Informatii generale

Preluarea fierului de catre celule este mediata prin internalizarea complexelor fier-transferina. Aceste complexe se leaga de receptorii transferinei situati pe fata externa a membranei plasmatice si sunt internalizate cu ajutorul endozomilor care vor elibera in final fierul in citoplasma4. Atunci cand o celula are nevoie de fier creste exprimarea receptorilor pentru a facilita captarea fierului. Deoarece fierul este utilizat in principal in sinteza hemoglobinei 80% din receptorii pentru transferina se gasesc pe suprafata progenitorilor seriei eritroide3.

Prin clivajul proteolitic al domeniului extracelular rezulta o forma solubila  a receptorului transferinei care circula liber in plasma.

Concentratia serica a sTfr constituie un indicator al statusului fierului in organism. Astfel, deficitul de fier induce cresterea exprimarii receptorilor transferinei pe suprafata celulelor si indirect a nivelului sTrf, in timp ce supraincarcarea cu fier genereaza un efect invers.

Desi dozarea feritinei serice reprezinta metoda acceptata pentru evaluarea deficitului de fier totusi aceasta reprezinta un reactant de faza acuta care creste in conditii care nu se coreleaza cu depozitele de fier: infectii, inflamatii, boli cronice, procese neoplazice. Dimpotriva, sTfr nu constituie un reactant de faza acuta iar evaluarea statusului fierului pe baza acestui parametru nu este influentata de conditiile patologice mentionate mai sus4.

Recomandari pentru determinarea receptorului solubil al  transferinei:

• Diagnosticul diferential al anemiilor microcitare (creste in anemiile feriprive, dar nu si in anemia din bolile cronice;

• Diagnosticul deficitului de fier la pacientii cu boli cronice (ex. poliartrita reumatoida);

• Evaluarea anemiilor atunci cand valorile feritinei sunt in limite normale datorita reactiilor de faza acuta;

• Monitorizarea terapiei cu eritropoietina1.

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)2.

Specimen recoltat – sange venos2.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator2.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare2.

Volum proba – minim 0.5 mL ser2.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat2.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; 6 luni la -202.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – turbidimetrica².

Valori de referinta²

Interpretarea rezultatelor

Concentratiile sTrf sunt invers proportionale cu depozitele de fier din organism⁴.

O crestere >20% peste nivelul de baza, in interval de 2 saptamani de la instituirea terapiei cu eritropietina sau cresterea dozei indica raspunsul la doza folosita si anunta probabil cresterea ulterioara a hemoglobinei¹.

Limite si interferente

• Testul nu trebuie folosit ca screening pentru statusul fierului la pacientii fara boli cronice (feritina este testul de electie).

• Pacientii cu hemoliza si sangerari recente pot prezenta valori fals crescute sTfr.

• Nivelul sTfr este crescut la pacientii cu talasemie si siclemie, de aceea rezultatele trebuie interpretate cu prudenta la acesti pacienti4.