Sodiu urinar

Informatii generale

Principala cale de eliminare a sodiului este cea renala. Excretia Na+ de catre rinichi este influentata de schimbarea ritmului de filtrare glomerulara, concentratia serica a Na+, activitatea corticosuprarenalei, cantitatea de solvati neresorbabili din filtrat si volumul fluidului extracelular. Fiecare din acesti cinci parametri care regleaza miscarea tubulara a Na+ actioneaza diferit asupra cantitatii de Na+ filtrat sau reabsorbit. Cantitatea de Na+ ce apare in urina reprezinta diferenta dintre cantitatea filtrata de glomerul si cea care se resoarbe in lumenul tubular. Excretia urinara a Na+ reprezinta de cele mai multe ori numai aproximativ 1% din cantitatea filtrata4.

Recomandari pentru determinarea Na urinar – investigarea tulburarilor hidro-electrolitice, acido-bazice, renale, suprarenale, depletii volemice, insuficienta renala acuta, diagnosticul diferential al hiponatremiilor, nefrolitiaza 1;3;4.

Recoltarea

Specimen recoltat

a) urina din 24 ore; la ora 7 dimineata, pacientul urineaza si nu retine aceasta urina, apoi colecteaza intr-un vas de plastic toate emisiunile de urina pana la ora 7 dimineata in ziua urmatoare, inclusiv; se omogenizeaza urina recoltata; se masoara intreaga cantitate, se retin 100 mL in pahar de plastic de unica folosinta pentru urina; nu se folosesc conservanti; ambele recipiente trebuie sa fie bine inchise cu capac si se pastreaza la 2–8ºC pana in momentul lucrului3.

b) o proba de urina spontana3.

Recipient de recoltare

a) vas de plastic de 2-3 L si pahar de plastic pentru urina (unica folosinta), pe care se noteaza cantitatea totala de urina din 24 ore3;

b) eprubeta pentru urina3.

Cantitatea recoltata

a) toata urina din 24 ore din care se retin 100 mL3;

b) 10 mL3.

Prelucrare necesara dupa recoltare – nu este necesara3.

Stabilitate proba – 14 zile la temperatura camerei, 14 zile la 2-8°C si timp indelungat la -20°C3.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – potentiometrica ISE (ion selective electrode)3.

Valori de referinta –  a) 40-220 mmol/24h3; b) 54-150 mmol/L3.

Factor de conversie: mmol/L=mEq/L

Limita de detectie – 10 mmol/L3.

Interpretarea rezultatelor

Cresteri

Sodiu seric ↑:

• afectiuni renale intrinseci, • diuretice, diureza osmotica si postobstructie, • aport crescut de sodiu, • sindrom Cushing, • hiperaldosteronism primar.

Sodiu seric ↓:

• insuficienta renala acuta si cronica, • diuretice, • nefrite cu pierdere de sare (boala chistica renala, nefrite interstitiale cronice, obstructie incompleta a tractului urinar, nefropatia analgezica), •acidoza tubulara renala, • cetonurie, alcaloza metabolica, • deficit mineralocorticoid, • deficit glucocorticoid,

• hipotiroidism, • sindromul secretiei inadecvate de ADH, • durere, stres, emotii, •medicamente.1;4;5

Scaderi

Sodiu seric ↑:

• transpiratii profuze, • diaree.

Sodiu seric ↓:

• varsaturi, diaree, arsuri, pancreatita, peritonita, • insuficienta cardiaca congestiva, • sindrom nefrotic, • ciroza1;4;5.

• Na+ urinar < 10 mmol/L este sugestiv pentru pierderi extrarenale de sodiu;

• Na+ urinar >40 mmol/L in prezenta oliguriei indica necroza tubulara acuta4.

Limite si interferente

Cresteri ale sodiului urinar pot sa apara dupa ingestia de cafeina si in cursul diurezei postmenstruale. Scaderi ale sodiului urinar se inregistreaza in cazul unei diete cu un continut redus de sodiu, hidratare excesiva si diureza de stres, in perioda premenstruala (retentie hidrica).

• Medicamente

Cresteri: acetazolamid, amilorid, aspirina, atenolol, bumetanid, calcitonina, clorotiazid,  cisplatin, clofibrat, contraceptive orale, dexametazon, digitala, doxepin, furosemid, ifosfamida, indometacin, inhibitori ai enzimei de conversie, insulina, isosorbid, levodopa, litiu, manitol, metoprolol, progesteron, spironolactona, tetraciclina, triamteren , trimetoprim, verapamil, vincristin2.

Scaderi: anestezice, carbamazepin, ciclosporina, corticosteroizi, diazoxid, ibuprofen, indometacin, insulina, litiu, metilprednisolon, naproxen, nifedipina, omeprazol, propranolol, ramipril2.

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Urine Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 251-252.

2. Frances Fischbach. Effects of the Drugs on Laboratory Tests. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 1253.

3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Sodium, Urine. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.

5. Lothar Thomas. Electrolyte and Water Balance. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 287-294.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”