Pentru realizarea testului sunt necesare probe biologice provenite de la prezumtivul tata si de la copil. Analizarea unei probe de la mama creste gradul de confidenta al testului, insa nu este obligatorie pentru realizarea acestuia. Testul de paternitate consta in analizarea a 16 secvente ADN (markeri) pentru fiecare persoana testata. Pe baza acestor 16 markeri se realizeaza, pentru fiecare persoana (prezumtivul tata, copil), un profil genetic. Profilele se compara, stabilindu-se corespondenta pentru fiecare marker.
In cadrul testului de paternitate sunt analizate anumite segmente din structura ADN denumite markeri STR (Short Tandem Repeats). Acesti markeri, localizati in diferiti cromozomi, prezinta o variabilitate ampla in populatia umana, realizind constelatii specifice fiecarui individ. Pe baza acestui fapt, prin utilizarea mai multor astfel de secvente, acuratetea de identificare a unei persoane creste enorm in comparatie cu alte metode. Testarea ADN este utilizata de cele mai mari laboratoare criminalistice din lume, de exemplu FBI, atingand o acuratete de 1018. Cu alte cuvinte, probabilitatea ca doi indivizi sa aiba aceleasi caracteristici genetice, deci sa fie “confundati” prin aceasta analiza, este de 1 la 10.000.000.000.000.000.000. Markerii STR utilizati fac parte din sistemul de date al USA – CODIS (COmbined DNA Index System) – folosit de FBI in tehnica pentru stabilirea profilelor ADN umane.
Testarea ADN are la baza ani de cercetare si validare a metodologiei de lucru, ceea ce confera siguranta si acuratetea rezultatelor. In cadrul laboratorului procedura de lucru este standardizata si se bazeaza pe utilizarea unor aparate de ultima generatie si a unor kituri comerciale recunoscute in lumea stiintifica.
Pentru testarea ADN a paternitatii se respecta un protocol standard de lucru ce include extractia ADN, amplificarea intr-o singura reactie a 16 secvente de interes prin multiplex PCR, urmata de analizarea prin electroforeza capilara a acestor secvente, denumite si markeri STR (din structura ADN). Pe baza acestor 16 markeri se realizeaza, pentru fiecare persoana (mama, copil, prezumtivul tata), un profil genetic. Cele trei profile (sau doua in cazul in care mama nu este prezenta) se compara, stabilindu-se, pentru fiecare marker, daca genotipurile tatalui prezumtiv corespund celor ale copilului. Analiza ADN a mamei aduce un plus de informatie deoarece datele obtinute completeaza genotipurile celor 16 markeri.
In cazul in care analiza rezultatelor unui marker confirma paternitatea, se va calcula un indice de paternitate conform unor formule de calcul standard. Daca markerul de la tata nu coincide cu cel de la copil, atunci indicele de paternitate este zero. Dupa compararea celor 16 markeri pentru testele care confirma paternitatea, se calculeaza pe baza indicilor fiecarui marker, un indice combinat al paternitatii – ICP (cu valoare numerica) – care reprezinta de cate ori este mai probabil ca tatal prezumtiv sa fie tatal biologic al copilului. Pe baza valorii ICP se calculeaza probabilitatea paternitatii (valoare procentuala) care este mai mare de 99.9999%. Cand paternitatea este exclusa nu se mai calculeaza valoarea ICP, iar probabilitatea paternitatii este zero (0%).
In cazuri rare exista posibilitatea unei necorespondente (un marker nu se confirma), cauza fiind o mutatie spontana. In acest caz calitatea rezultatului nu este afectata intrucat probabilitatea paternitatii este foarte mare. Exista si posibilitatea ca doi markeri sa se excluda, dar aceasta varianta este extrem de rara si reclama studii suplimentare (ex: daca mama nu este inclusa in test se recomanda obtinerea unei probe pentru reevaluarea rezultatului). Rezultatul testarii ADN va asigura confirmarea paternitatii cu o probabilitate de 99.9999% si excluderea paternitatii cu o probabilitate de 100
|
KITUL DE RECOLTARE AL PROBELOR ACASA
In cazul in care nu puteti ajunge in laboratorul nostru pentru prelevarea probelor, va putem trimite un Kit de recoltare al probelor la adresa solicitata, in conditii de stricta confidentialitate. Kitul include cate 4 recoltatoare sterile pentru fiecare persoana ce va fi testata, manusi sterile si instructiuni pentru prelevarea probelor.
Determinarea maternitatii
Similar testului de paternitate se poate testa maternitatea analizand profilele genetice ale presupusei mame si copilului. Daca nu putem obtine o proba de la mama, analiza se poate efectua prin testarea unei rude directe a presupusei mame: sora (matusa directa a copilului), frate (unchiul direct al copilului) sau mama (bunica din partea mamei). In aceasta situatie se va analiza ADNmt (ADN mitocondial). Acest tip de ADN se gaseste in fiecare celula umana in cantitate mica si se transmite doar pe linie materna (de la mama la copil indiferent de sexul acestuia).
Determinarea fratiei
Prin compararea profilelor genetice se poate stabili daca doua sau mai multe persoane prezinta legatura de rudenie intre frate/sora si sora. Se recomanda recoltarea unor probe de la parintii prezumtivi pentru o mai mare siguranta a testarii. In cazul in care probele parintilor nu sunt disponibile testarea se realizeaza prin compararea profilelor fratilor, iar rezultatul este concludent. Testarea este posibila chiar daca fratii au ambii parinti comuni sau doar unul. Testarea fratriei intre doua persone care ipotetic au aceeasi mama se poate face prin analiza ADNmt deorece surorile/fratii mostenesc acest tip de ADN de la mama (transmitere maternala). In cazul in care se testeaza fratria (o proba apartinand presupusului tata nu este disponibila) sau alt grad de inrudire (unchi direct – nepot direct, bunic direct – nepot direct) intre persoane de sex masculin se analizeaza cromozomul Y deoarece acesta se transmite pe linie paterna: bunic -> tata (inclusiv fratii tatalui) -> fiu.
Testul avuncular
Acest test stabileste gradul de rudenie de tip unchi/matusa – nepot, in cazul in care prezumtivul parinte al acelei persoane (nepot) este decedat.
Testul bunici/nepoti
Testul se efectueaza in conditiile in care nu sunt disponibile probe de la prezumtivul tata si poate stabili daca parintii prezumtivului tata sunt bunicii biologici ai copilului
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.