Tiroglobulina (TG) este o glicoproteina dimerica, servind ca matrice pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Reprezinta componenta proteica cea mai importanta a tiroidei, fiind sintetizata in cantitati mari de catre tirocite si stocata in lumenul folicular1.
Fiecare macromolecula de tiroglobulina contine 25 de molecule de tirozina, principalul substrat al sintezei hormonilor tiroidieni. Biosinteza hormonilor tiroidieni se realizeaza in patru etape:
1) captarea si concentrarea iodurilor in tiroida;
2) oxidarea iodurilor cu formare de iod elementar;
3) incorporarea iodului molecular in tiroglobulina cu formare rapida de 3-monoiodotirozina (MIT) si 3,5-diiodotirozina (DIT); prin condensarea unui radical MIT si un radical DIT se formeaza T3, iar prin condensarea a doi radicali DIT se formeaza T4;
4) proteoliza tiroglobulinei – etapa finala, stimulata de TSH, cu eliberarea in circulatie a hormonilor T3 si T41;2.
In cursul sintezei tiroglobulinei in tirocite si transportului in foliculii tiroidieni se elibereaza in circulatie cantitati mici de proteina. Astfel in serul indivizilor sanatosi sunt detectate concentratii scazute de tiroglobulina, indicand prezenta tesutului tiroidian. Pe de alta parte, leziuni ale peretelui folicular se insotesc de eliberarea in torentul circulator a unei cantitati mai mari de tiroglobulina; de aceea proteina reprezinta un marker al integritatii morfologice a glandei tiroide3.
Tiroglobulina prezinta valori crescute in trei tipuri de afectiuni tiroidiene: gusa cu hiperfunctie tiroidiana, inflamatia sau leziunea traumatica a tiroidei si cancerul tiroidian diferentiat.
Absenta tiroglobulinei din serul nou-nascutilor indica atireoza congenitala4.
• monitorizarea pacientilor cu cancer tiroidian diferentiat dupa tiroidectomie totala si tratament cu iod radioactiv.
La pacientii cu cancer tiroidian, fara tesut tiroidan restant postoperator sau postiradiere, nivelurile de tiroglobulina trebuie sa fie nedetectabile. Astfel tiroglobulina este un marker tumoral util in evaluarea prezentei carcinomului papilar-folicular tiroidian rezidual dupa rezectia chirurgicala si/sau iradiere4.
Daca in timpul perioadei de monitorizare si terapiei supresive cu tiroxina se obtin valori ale tiroglobulinei >3 μg/L, acestea reprezinta un indicator al recurentei tumorale si se recomanda efectuarea scintigrafiei corporeale totale cu iod131 .
• tiroidita destructiva;
• diagnosticul diferential intre tiroidita subacuta si tirotoxicoza artificiala (provocata) – in tirotoxicoza artificiala valorile tiroglobulinei sunt foarte mici sau nedetectabile4;
• hipotiroidism congenital, pentru a distinge intre absenta completa a glandei tiroide si hipoplazia tiroidiana sau alte conditii patologice3.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate) sau postprandial3.
Specimen recoltat – sange venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator3
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare; se lucreaza serul proaspat in aceeasi zi; daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C, la -20°C sau la -70°C1.
Volum proba – minim 0.5 mL ser3.
Cauze de respingere a probei
• specimen hemolizat;
• specimen expus la temperatura ridicata;
• specimen contaminat bacterian3.
Stabilitate proba – serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 3 zile la 2-8°C; 1 luna la -20°C sau la -70°C3. Evitati decongelarea/recongelarea3.
Metoda – imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA)3.
Valori de referinta – <78 ng/mL (μg/L); <0.1 ng/mL la pacientii atiroidieni3.
Limita de detectie – 0.1ng/mL3.
Limite si interferente
Tiroglobulina nu este recomandata in screening-ul cancerului tiroidian. De asemenea nu este utila in diagnosticul cancerului tiroidian diferentiat, ci doar in monitorizarea acestuia.
.La pacientii cu tumori tiroidiene mici se intalnesc de obicei valori normale ale markerului4.
• Interferente analitice
Prezenta anticorpilor anti-tiroglobulina poate interfera cu determinarile de tiroglobulina.
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente urmatoarele:
– tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
– titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
– anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic3.
1. D.C.Cojocaru. In Biochimia hormonilor, 1999, 93-101.
2. I Haulica. In Fiziologia umana, 1999: 803-806.
3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Thyroglobulin, Quantitative. www.labcorp.com 2010. Ref Type: Internet Communication.
5. Lothar Thomas. Tumor Markers. In Clinical Laboratory Diagnosis. 1998, 994-996.
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.