Transferina

Informatii generale

Transferina reprezinta proteina de legare plasmatica a fierului; este o glicoproteina de 79.57 kD, gena sa fiind localizata pe cromozomul 3q21; este generata in principal de celulele parenchimatoase hepatice, dar cantitati mai mici sunt sintetizate si in sistemul nervos central, ovar, testicul, celule T helper; rata de sinteza este invers proportionala cu depozitele de fier. Transferina are doua situsuri de legare a fierului, fiecare dintre acestea legand un ion feric (Fe3+), iar in sange exista atat transferina monoferica, cat si diferica. 1g de transferina poate lega 25.1 µmol sau 1.4 mg de fier. In mod normal, numai o treime din situsurile de legare ale transferinei sunt ocupate. Spre deosebire de sideremie, care prezinta variatii diurne mari, nivelul transferinei serice este mult mai constant. Transferina furnizeaza fier catre precursorii eritroizi si alte celule prin legarea de receptori specifici de pe suprafata celulara. Cantitatea de fier furnizata este reglata printr-un mecanism de feedback negativ in functie de nevoile celulare pentru sinteza de hemoglobina1;7.

Recomandari pentru determinarea transferinei (in combinatie cu sideremia si feritina):

• Diagnosticul diferential al anemiilor, in special microcitare si/sau hipocrome

• Evaluarea anemiei feriprive, talasemiei, anemiei sideroblastice

• Diagnosticul supraincarcarii cu fier si hemocromatozei.

 

Recoltarea

Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate)6.

Specimen recoltat – sange venos6.

Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator6.

Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare6.

Volum proba – minim 0.5 mL ser6.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat6.

Stabilitate proba – serul separat este stabil 8 zile la 15-25°C; 8 zile la 2-8°C; 6 luni la -206.

Metoda si interpretarea rezultatelor

Metoda – imunoturbidimetrica6.

Saturatia transferinei poate fi calculata conform formulei7:

                          Sideremia (µmol/L)                                               Sideremia (µg/dL)

TfS (%) = —————————–—– x 398   sau   TfS (%) = ——————————- x 70.9  

                        Transferina (mg/dL)                                              Transferina (mg/dL)

 

Valori de referinta6

Transferina 

2.0-3.6 g/L sau 200-360 mg/dL sau 25.2-45.4 µmol/L. 

Saturatia transferinei 

16-45%.        

Factori de conversie: mg/dL x 0.126 = µmol/L; µmol/L x 7.96 = mg/dL.

Limita de detectie –  0.1 g/L (10mg/dL; 1.26µmol/L)6.

 

Interpretarea rezultatelor – transferina

Cresteri

• anemie feripriva, • sarcina, • anticonceptionale orale (TfS este normala)3

Scaderi

• anemia din bolile cronice (uneori, transferina poate fi normala), • anemiile sideroblastice (uneori, transferina poate fi normala), • anemii hemolitice (uneori, transferina poate fi normala), • deficit proteic: malnutritie sau pierderi crescute (arsuri, sindrom nefrotic, boli hepatice), • boli hepatice acute, • atransferinemia congenitala, • sindroame de supraincarcare cu fier, hemocromatoza (usor scazuta)3.

 

Interpretarea rezultatelor – saturatia transferinei

Cresteri

• anemii sideroblastice, • anemii hemolitice, • talasemie, • sindroame de supraincarcare cu fier, hemocromatoza (foarte crescuta, inainte ca feritina sa fie foarte crescuta)2;3, • ingestie de fier (=/>100%)5.

Scaderi

• anemii feriprive ( <10% in deficitul instalat), • anemia din infectii si boli cronice (uneori, poate fi normala). 

 

Limite si interferente

Conditii fiziologice: in sarcina sinteza transferinei este mai mare decat scaderea depozitelor de fier ale organismului7.

Conditii patologice: sinteza transferinei este supresata in cursul reactiilor de faza acuta7.
In necroza hepatica transferina este eliberata din hepatocite in plasma7.

Interferente analitice
In cazuri foarte rare prezenta gamapatiei, in special IgM (macroglobulinemia Waldenström) poate determina rezultate eronate6.

Bibliografie

1. Andrews N. Iron Deficiency and Related Disorders. In Wintrobe’s Clinical Hematology. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 11 Ed., 2004, 980-1004.

2. Edwards C. Hemochromatosis. In Wintrobe’s Clinical Hematology. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 11 Ed., 2004, 1036-1049.

3. Finley P, Grady H, Olsowka E et al. Chemistry. In Laboratory Test Handbook. David S. Jacobs, Wayne R. DeMott, Paul R. Finley et al., LEXI-COMP. Inc., USA, 3 Ed., 1994, 262-264.

4. Frances Fischbach. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott, Williams & Wilkins, USA, 8 Ed., 2009, 121-123.

5. Jacques Wallach. Afectiuni hematologice. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiintelor Medicale, Romania, 7 ed., 2001; 475.

6. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

7. Lothar Thomas. Transferrin Saturation. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 275-277.

Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Vezi Analize medicale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Boala arterială periferică la pacienții cu diabet. „Marea majoritate a oamenilor se gândesc la evenimentul cel mai neplăcut al acestei patologii: amputația”