Cunoscuta si sub denumirea de riboflavina, vitamina B2 se prezinta sub forma a doua coenzime – mononucleotid-flavinica si dinucleotid-adenin-flavinica – care participa la reactii importante de oxido-reducere1;5.
Sursele alimentare sunt reprezentate de lapte si produse lactate, carne de vita, pui, peste si legume verzi ( brocoli, asparagus), cereale integrale, paine imbogatita cu riboflavina. Absorbtia vitaminei B2 are loc la nivelul jejunului1;4.
Dieta oricarui individ contine o cantitate suficienta de vitamina B2, astfel incat nu se cunosc efectele unui deficit sever. Deficitul moderat de riboflavina este des intalnit, dar nu ridica probleme medicale importante. Se poate asocia cu deficitul de tiamina si niacina3.
Deficitul prelungit (ariboflavinoza) se manifesta prin stomatita angulara, cheilita, glosita, dermatita seboreica, anemie normocitara, cheratita; aceasta din urma constituie cea mai problematica manifestare a deficitului deoarece pot aparea opacifieri si ulceratii corneene. La copii deficitul poate conduce la retard de crestere4;5.
Nu se cunosc cazuri de intoxicare cu vitamina B2 datorita excretiei urinare rapide1.
Recomandari pentru determinarea vitaminei B2 – persoane care prezinta semne de ariboflavinoza2.
Pregatire pacient – à jeun (pe nemancate); ultima masa trebuie sa fie in urma cu 12-14 ore (se poate bea apa)2.
Specimen recoltat – sange venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant2.
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul1.
Prelucrare necesara dupa recoltare – proba nu se centrifugheaza si se congeleaza imediat2.
Volum minim proba – 2 mL2.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic sau decongelat2.
Stabilitate proba – sangele este stabil 1 luna la -20°C2.
Metoda – cromatografie de lichide sub inalta presiune (HPLC)2.
Valori de referinta – 180-295 μg/L2.
Interpretarea rezultatelor
Concentratiile scazute indica o carenta alimentara de riboflavina2.
1. Ball GFM: Vitamins: their role in the human body. Oxford, Blackwel Publishing, 2004, 133-187
2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
3. Martin J. Salwen. Vitamins and Trace Elements. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods. Sauders Elsevier 21-Ed 2007, 381-382.
4. McCormick DB: Riboflavin. In Modern Nutrition in Health and Disease.10th edition. Edited by ME Shils, M Shike, AC Ross, et al. Philadelphia, Lippincott Williams and Wilkins, 2006, 434-440.
5. Russell RM, Suter PM : Vitamin and trace mineral deficiency and excess. In Harrison’s Principles of Internal Medicine. 17th edition. Edited by AS Fauci, DL Kasper, E Braunwald, et al. New York, McGraw-Hill Book Company, 2008, 441-449.
Toate materialele si sfaturile furnizate prin intermediul CSID.ro trebuie vazute ca simple informatii si nu ca analize si sfaturi medicale complete. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Toata informatia prezentata pe site este furnizata fara nici un fel de garantie, expresa sau sugerata. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.