Dr. Grigorina Mirofan

Dr. Grigorina Mirofan este Medic Specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice.

Educație

2022: Program de Masterat în Nutrition Science la Karolinska Institute în Suedia, Stockholm
2020: Școala de Vară NnedPro - Nutriție Umană Aplicată - Cambridge Research, Education and Training Enterprise (CREATE)
2014 - 2018: Doctor în Științe Exacte - Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor, Universitatea Politehnică București
2008 - 2014: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București

Experiență

2020 - 2021: Medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice -  București

2018 - 2019: Spitalul Cochi, Departamentul de Diabet, Paris, Franța

2014 - 2019: Medic rezident Diabet, Nutriție și Boli Metabolice - Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N. C. Paulescu”

Certificări

Nutrition science - în cadul Programului de Masterat în Nutrition Science la Karolinska Institute în Suedia, Stockholm

„Știința Nutriției este un domeniu care primește din ce în ce mai multă atenție, odată cu eforturile globale de a preveni impactul bolilor cronice netransmisibile precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare.

În mass-media se propaga foarte multe teorii legate de nutriție, iar întrebarea pe care o regăsim cel mai frecvent este: care dietă funcționează cel mai bine pentru a scădea în greutate?

Am început să caut programe de Master în Știința Nutriției (Nutrition Science). Începusem să lucrez deja ca medic specialist, iar după finalizarea rezidențiatului observam mult mai clar impactul pe care îl are tipul de alimentație asupra pacientilor cu diabet. Atunci mi-am propus să aprofundez mult mai bine partea de nutriție. Am ales, fără să stau pe gânduri, programul de masterat de un an oferit de Universitatea Karolinksa din Stockholm, Suedia și s-a dovedit a fi una dintre cele mai bune decizii din cariera mea.

Am ales acest program deoarece nutriția umană este o știință interdisciplinară care include o gamă largă de domenii; de la științele naturii, cum ar fi chimia, biochimia, biologia moleculară până la fiziologie, medicină, psihologie, toxicologie, epidemiologie sau sănătate publică.

Este o știință despre modul în care dieta ne afectează sănătatea, despre metabolismul energetic uman, despre relația dintre starea noastră emoțională ți mâncare, despre impactul mediului poluat asupra sănătății și despre nutrienții de care avem nevoie pentru a menține buna funcționare a organismului.

Programul mi-a oferit o imagine de ansamblu asupra mai multor domenii precum: nutriția și sănătatea publică, bazele unei alimentații sănătoase, alimentație sustenabilă, recomandări privind nutrienții și activitatea fizică, biologie moleculară, perturbatori endocrini, metode de evaluare a aportului alimentar, judecarea dovezilor științifice și partea de eHealth și mHealth.

Într-un domeniu care abundă de promovare media este important să selectăm informațiile care au la bază studii științifice, dar înainte de toate să conștientizăm tipul de relație pe care o avem cu mâncarea. La finalul acestei pregătiri am înțeles că în primul rând suntem oameni și avem nevoie să fim priviți ca oameni dincolo de orice studiu științific.

Cea mai bună dietă este cea la care putem să aderăm toată viața! Să nu uităm că în trecut mâncarea făcea parte din conexiunea noastră cu natura și cu viața. Prin conștientizarea relației pe care o avem cu mâncarea, cu emoțiile noastre, oamenii urmează calea așa-numitei nutriții intuitive. Oare putem face o artă din a mânca?”

Publicații

  • Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Grigorina Mitrofan, „Enantiorecunoașterea moleculară a L- și D-glucozei în probele de sânge integral”, Chirality, 2018, In Press. IF = 1.956.
  • Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Grigorina Mitrofan „Screening rapid de probe de sânge integral pentru depistarea și monitorizarea precoce a afecțiunilor tiroidiene”, RSC Adv., 2017,7,43567-43573. IF = 3.108
  • Grigorina Mitrofan, Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Ionela Raluca Comnea Stancu, Jacobus Frederick van Staden, Grzegorz Bazylak, Constantina Kapnissi Christodou and Hassan Y. Aboul-Enein, „Screening rapid de probe de sânge integral și compuși farmaceutici pentru Enantiorecunoașterea L-T4 și D-T4 liberi Chiralitate, 27”, 2015, 973- 978, IF = 2.025.
  • Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Grigorina Mitrofan, Ionela Raluca Comnea- Stancu, Jacobus Frederick van Staden, Constantina Kapnissi Christodoulou și Hassan Y. Aboul- Enein, „Lichide ionice pentru enantiorecunoașterea moleculară a L-T3, L-T4 și D-T4 liberi, Avansuri RSC, 5, 2015, 75451- 75457”, IF = 3.289.
  • Grigorina Mitrofan, Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Iuliana Moldoveanu, Constantina P. Kapnissi Christodoulou, „Analiza L-Tiroxinei din formulări farmaceutice folosind un microsenzor potențiometric pe bază de lichid ionic”, U.P.B. Sci Bull., Seria B, Vol.79, Iss.1, 2017, 112-118.
  • Grigorina Mitrofan, Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Ionela Raluca Comnea-Stancu, Jacobus Frederick van Staden, Hassan Y Aboul Enein, Constantina Kapnissi-Christodoulou, „Noua metodă de recunoaștere moleculară a hormonilor tiroidieni”, Studia Biologia, Sp. Emisiune, 2015. 57-60.
  • Raluca-Ioana Ștefan-van Staden, Grigorina Mitrofan, Constantin-Ionescu Târgoviște, „Micromotoare ca senzori stochastici pentru recunoasterea modelelor biomarkerilor legați de diabet”, înaintat la jurnalul ISI.
  • Maria Mitrofan, Verginica Mititelu, Grigorina Mitrofan, „Un studiu pilot pentru îmbogățirea WordNet-ului românesc cu termeni medicali”, Trimis jurnalului ISI.
  • Anca Pantea Stoian, Grigorina Mitrofan, Florian Colceag, Andra Suceveanu, Razvan Hainarosie, Silviu Pituru, Camelia Diaconu, Catalina Poiana, Cristian
Efectul celei de-a doua mese sau de ce nu ar trebui să ne grăbim să sărim peste micul dejun

Efectul celei de-a doua mese sau de ce nu ar trebui să ne grăbim să sărim peste micul dejun

„Efectul celei de-a doua mese” este un concept creat în 1982 de către dr. David J. Jenkins de la Universitatea din Toronto și înseamnă că masa consumată prima dată afectează răspunsul glicemic al mesei ulterioare. […]