La ora actuală, operaţia de mărire a bustului a depăşit graniţa implantului de proteze. Astăzi, chirurgii apelează la tehnici complexe de reconstrucţie mamară. Ne explică în ce constau acestea medicul Constantin Stan.
În plus, noi ca doctori am căutat tehnici chirurgicale cu care să îmbunătăţim rezultatul, ajungând de la o simplă operaţie de creere a unei pungi în care punem o proteză în spatele glandei, am ajuns în spatele muşchiului, folosind combinat în spatele muşchiului şi o pungă în spatele glandei mamare pentru a modela glanda mamară. În consecinţă, în Europa şi în restul lumii, suntem o generaţie de doctori care am ajuns la ceea ce se numeşte “abordul structural compozit al sânului”.
Adică în loc să privim operaţia de mărire a sânilor ca pe o simplă introducere a unei simple proteze cu care să obţinem un volum, am ajuns la o recompoziţie a sânului, o restructurare a lui, începând cu proteză, partea centrală, modelarea internă a muşchiului şi a glandei mamare pentru a face ca acestea să se adapteze pe proteză ca un fel de “core foundation”, partea centrală, sâmburele pe care se dezvoltă viitorul sân şi adăugarea de ţesut adipos propriu, lucru care a îmbunătăţit în mod radical rezultatele.
Sau în cazul sânilor secundari, am ajuns deja şi o majoritate a doctorilor spre finalul carierei care având în spate pacienţi de acum 10-15 ani, trebuie să ia în calcul cel puţin 10-15 la sută dintre paciente care au nevoie să-şi schimbe proteza din cauza istoriei naturale a unui sân protezat care prin definiţie va trebui întotdeauna să fie reoperat, din cauza unor condiţii legate de propria evoluţie a glandei mamare, a sânului şi a corpului: îmbătrânire, modificări hormonale, schimbări postasarcină, post menopauză post alăptare sau scădere în greutate şi din cauza uzurii protezei pe termen mediu şi lung.
Dar au dezvoltat tehnici de recoltare a grăsimii, îmbunătăţirea grăsimii recoltate din corp şi îmbunăţirea zonei receptoare, cea în care se injectează grăsimea, folosind diverse metode, ori celulele stem, ori aparatele care imbunătăţesc circulaţie locală de tip Brava System sau acele ventuze cu care expandează zona, lucru care a ajutat, Şi punând la un loc toată experienţa europeană cu proteze, tehnici de manipulare internă a glandelor mamare plus experienţa americană cu injectare de ţesut adipos, se ajunge acum la ceea ce se numeşte ultima generaţie de remodelare a sânilor, tehnicile compozite de remodelare a sânilor.
E ca şi cum o femeie când îşi alege un pantof: poate să aleagă după măsura pe care o are la picior, poate să aleagă cu un număr mai mic, dar nu merge prea mult, se opreşte la primul colţ şi apoi trece la piciorul gol. Cu două numere mai mari niciodată, pentru că îi va distruge piciorul. Aşa şi la proteze. Putem să alegem o proteză dincolo de măsura corpului, toracelui, dar e ca un tablou: nu pot să ies cu pictura în afara tabloului.
Nu pot să pun o proteză mai mult decât se întinde pielea. Ca atare, am o variaţie de 1 cm peste. Tot ce depăşeşte peste va reprezenta sursa unor dezastre câteodată postoperator, cu distrugerea glandei mamare, deformarea sânului. Recomand de aceea pacientelor să folosească proteze mai uşoare, mai mici şi să aducem suplimentar ţesut adipos propriu pentru remodelarea sânului. Sau să folosim proteze alese dimensional pe înălţime, lăţime, bombare, consistenţă de silicon în interior, naturale, cu maximum de proiecţie pentru a da ideea de cupă, nu prin creşterea sânului în bază, lăţime, ieşind din cadrul toracic, ci prin creşterea anteroposterioară. Aceasta dă ideea de creştere a sânilor.
Citeşte şi: 4 teste pentru combaterea cancerului de sân