Iata cateva dintre strategiile folosite in reclame de care sa ne ferim:
“Nutritia” pentru par
“Un nou sampon – hraneste firul de par de la radacina pana la varfuri”
“Nutritia” pentru par este la fel de reala precum Big Foot… In mod normal, firul de par este facut din celule moarte cheratinizate (la fel ca si unghiile). Prin urmare este absolut inutil sa le “hranim”. Si iata si o dovada cat se poate de simpla: daca un tesut este viu, este prin urmare irigat de vase de sange. Deci ai vazut vreodata sa-i curga cuiva sange din par in timp ce este tuns?
Firul de par seamana cu un con alcatuit din solzi plasati unul peste celalalt. Daca acesti solzi sunt apropiati unul de celalalt, parul va straluci si va incanta privirea. Daca din contra, solzii sunt dispusi dezordonat, “ciufuluiti”, parul va avea un aspect neplacut, degradat. Dispozitia acestor solzi depinde de natura fiecarui tip de par, de nutritia personei respective si de modul in care parul este ingrijit. Persoanele care folosesc diverse produse chimice sau care isi trateaza parul termic pot avea o podoaba capilara cu un aspect neplacut. Aici mai intervin si diversele produse de ingrijire a parului care se presupune ca il “hranesc”… In realitate nici nu au ce hrani.
Accentul asupra cuvintelor stiintifice
“Crema de noapte cu coenzima Q10”
In promovarea anumitor produse cosmetice se folosesc cuvinte stiintifice care sa “sune bine” cum ar fi coenzime, proteine, cheratina. Un bun exemplu este cel al gumei de mestecat ce contine carbamida. Un sinonim al carbamidei este ureea, dar acesta nu este folosit pentru ca nu sunt multi oameni care ar fi dispusi sa mestece o guma ce contine uree. Acesta este doar un exemplu, dar sunt multe asemanatoare acestuia. Cuvintele care suna stiintific ne fac sa cumparam diversele produse, bazandu-ne pe cunostinetele “specialistilor”.
Accentul pe “natural”
Daca pe eticheta unui produs este adaugat “Natural” sau “extracte naturale”, cu siguranta vom fi mult mai tentati sa-l cumparam. In ultima vreme se pune accentul pe revenirea la beneficiile naturii. Si “extract de matase” suna mult mai bine decat “iso-propan-butanol”, nu-i asa?
Aprobat de experti
“98% eficienta – demonstrat de testele clinice realizate pe un esantion de 40 (-60-80) de femei.”
Reclamele la cosmetice includ de cele mai multe ori fraza “98% eficienta demonstrata”. Cateodata mai apare pentru cateva secunde, undeva intr-un colt al ecranului, scris cu litere minuscule “demonstrat de testele clinice efectuate pe un esantion de 40 (-60-80) de femei.”
Se realizeaza astfel primul test pe oameni prin care se poate demonstra daca un anumit produs are vreun efect secundar. Pana aici totul este adevarat. Dar pentru a stabili daca o anumita crema de fata poate reduce ridurile au nevoie de un esantion de persoane de cel putin 10 ori mai mare. Prin urmare poti ingnora procentele din reclame.
Inca un lucru despre teste
Acum este la moda ca pe ambalajele produselor sa apara semnul acela prin care este confirmat faptul ca produsele nu sunt testate pe animale. Dar daca nu sunt testate pe animale, atunci cum sunt testate? Ati ghicit! Pe oameni. Acel esantion de 20 pana la 100 de persoane de care am vorbit mai devreme este folosit pentru a stabili daca un anumit produs poate avea efecte secundare sau nu. Deci de cine ar trebui sa ne fie mai multa mila, de oameni sau de animale?
Toate cele mentionate mai sus nu reprezinta un indemn de nu a mai folosi produsele cosmetice, ceea ce ar fi pana la urma stupid. Este doar un avertisment de a evita extremele. Producatorii de cosmetice si cumparatorii au scopuri foarte diferite: al nostru este acela de a arata bine iar al lor este acela de a face bani. De aceea ei folosesc diverse trucuri, indreptate in special asupra cumparatorilor naivi.
Articol exclusiv online