Acidul salicilic este un ingredient frecvent folosit într-o gamă largă de preparate destinate tratamentului anumitor afecțiuni dermatologice: acnee, negi, psoriazis. În schimb, comprimatele de aspirină pe care le luăm din farmacie (acidul acetilsalicilic) sunt diferite atât din punct de vedere chimic, cât și medical.
Aspirina pisată și înglobată în alte texturi (apă, sucuri naturale, albuș de ou, miere etc.) nu are efect benefic pentru piele. Mai mult, poate cauza iritații!
Dr. Ioana Silvia Simian, medic primar Dermatovenerologie, explică diferența dintre acidul salicilic și acidul acetilsalicilic (aspirină), dar și indicațiile și contraindicațiile fiecăruia dintre acestea.
Acidul salicilic este un beta-hidroxi acid (BHA) pe care medicii dermatologi îl folosesc în multiple afecțiuni, datorită capacității acestuia de a subția pielea (keratolitic) și proprietăților antiinflamatorii.
Este indicat în tratamentul psoriazisului, xerozei cutanate, verucilor (negi), acneei, dermatitei seboreice și altor forme de eczemă. Nu se recomandă asocierea cu derivați ai vitaminei D (calcipotriol) deoarece îi inactivează, atrage atenția medicul dermatolog.
Acidul salicilic are un loc de cinste în cosmetică. Iată cum acționează:
Subțiază pielea crescând absorbția altor ingrediente și redând luminozitatea; poate fi folosit și pentru tenul pigmentat, neuniform, mai ales când pigmentările sunt recente și superficiale. Spre deosebire de alți acizi (glicolic), acidul salicilic are o mare afinitate pentru glanda sebacee, limitând formarea punctelor negre sau albe. Reduce ridurile fine, explică dr. Ioana Simian.
De asemenea, acidul salicilic este de bază în tratarea acneei retenționale (cu puncte albe și negre), dar și inflamatorie. Curăță porii și reduce secreția de sebum, aduce mai mult oxigen la nivelul glandei sebacee, ceea ce limitează dezvoltarea bacteriei Cutibacterium Acnes implicată în acnee.
Necesită protecție solară, din cauza faptului că „subțiază” pielea, ceea ce o face mai sensibilă la soare. Poate fi asociat cu alte ingrediente active, cu condiția să nu irite pielea (retinol, glicolic, hialuronic, peptide).
ATENȚIE când îl aplicați pe o piele sensibilă, pe un ten uscat sau cu leziuni deschise; se preferă aplicarea mai rară la început pentru a-i crește toleranța cutanată.
Nu e recomandat celor cu alergii la salicilați! În sarcină se acceptă până la o concentrație de maximum 2%.
De ce acid salicilic și nu aspirină (acid acetilsalicilic) pentru piele? Ne explică medicul dermatolog diferența:
Pentru că sunt puțin diferite, atât din punct de vedere chimic, cât și medical. Una are o grupare hidroxi (salicilicul), alta ester (aspirina). Aspirina e un antiinflamator sistemic, reduce durerea și febra în administrarea sistemică, NU locală.
Salicilicul se administrează cutanat. Nu avem niciun protocol și niciun studiu clinic că aspirina pisată înglobată în alte texturi face vreun lucru benefic pentru piele. Mai rău, poate irita local. Păstrați căile de administrare admise de știință!