Acneea tinde să înceapă la pubertate şi majoritatea oamenilor au această problemă până la adolescenţa târzie, însă cei mai puţin norocoşi se pot confrunta cu ea până mai târziu în viaţă. Doamna doctor Alina Suru, specialist dermatolog, spune că prezentarea acneei poate varia de la o formă clinică uşoară la o acnee nodulo-chistica şi poate apărea atât la nivelul fetei, dar şi în alte zone de pe corp, cum ar fi piept, spate, umeri.
Gravitatea afecţiunii poate varia de la doar câteva coşuri izolate şi până la zone întregi afectate de acnee, care poate apărea în orice zonă care prezintă glande secretoare de ulei sau foliculi de păr.
“Mecanismele care determină acneea la nivelul corpului sunt aceleaşi ca şi în cazul acneei faciale, afecţiunea fiind determinată de modificări ce apar la nivelul foliculilor glandelor sebacee. Ea se va manifesta prin apariţia de comedoane, papule, pustule şi/sau noduli, iar dacă nu este tratată adecvat sau la timp există riscul apariţiei de cicatrici”, atenţionează specialistul dermatolog.
Printre principalii factori implicaţi în apariţia acneei, indiferent de zona corpului, se numără îngroşarea sau Hiperkeratinizarea pielii şi obstrucţia foliculilor glandelor sebacee.
“Hiperkeratinizarea are loc atunci când pielea nu mai elimină eficient sebumul şi celule moarte pentru că există o producţie accelerată de celule noi, cu un conţinut crescut de keratină, în vreme ce obstrucţia sau blocarea foliculilor glandelor sebacee rezultă din keratinizarea anormală a epiteliului infundibulului foliculului pilos. Nu în ultimul rând, stimularea secreţiei glandei sebacee de către hormonii androgeni şi colonizarea microbiană a unităţilor pilosebacee de către Propionibacterium acnes, care promovează inflamaţia perifoliculară, reprezintă alte cauze posibile ale apariţiei coşurilor pe corp”, explică doamna doctor Alina Suru, dermatolog.
Şi unele boli asociate cu producţia excesivă de hormoni, în special androgeni, pot determina apariţia acneei, care poate reprezintă în unele cazuri o caracteristică a multor tulburări endocrine, incluzând boala ovarului polichistic, sindromul Cushing, hiperplazia adrenală congenitală, tumorile secretoare de androgeni şi acromegalia.
Acneea sau erupţiile acneiforme pot să apară şi după utilizarea anumitor medicamente cum ar fi testosteron, progesteron, corticosteroizi, litiu, fenitoină, izoniazidă, vitaminele B2, B6 şi B12, sau halogenii. Adresarea cauzei endocrine şi suspendarea medicamentuui declanşator alături de tratamentul general al acneei vor soluţiona problema.
Anumite articole de îmbrăcăminte sau echipament sportiv pot declanşa acneea prin frecarea de pielea sau exercitatea de presiune asupra ei, care în combinaţie cu căldura şi / sau transpiraţia poate irita şi inflama foliculii.
“Recomandări generale valabile pentru acneea apărută pe corp sunt: evitarea transpiraţiei excesive, schimbarea echipamentului de sport ce vine în contact direct cu pielea şi spălarea lui după fiecare utilizare, precum şi utilizarea de haine din fibre naturale. Exfolierea corporală cu un scrub blând de cel puţin o dată sau de două ori pe săptămână poate ajuta la prevenirea acneei”, recomandă specialistul dermatolog.
Măsurile terapeutice pentru acneea facială sunt valabile şi pentru cea truncală, cu menţiunea că, datorită întinderii cutanate mari, uneori se preferă emulsiile şi loţiunile în locul cremelor pentru a acoperi mai rapid suprafaţa de tratat. În urma consultului medical dermatologul poate indica cel mai bine care sunt produsele potrivite în funcţie de gravitatea fiecărei situaţii în parte.