Alergia la vopseaua de păr sau dermatita de contact determină o inflamaţie a pielii la locul de contact, cel mai frecvent la nivelul scalpului.
În general, trebuie să facem diferenţa între o simplă iritaţie şi o alergie în adevăratul sens al cuvântului.
Dermatita de contact iritativă poate apărea la toate persoanele, din cauza proprietăţilor iritante ale unei substanţe, dar este rar întâlnită în practică, pe când dermatita alergică de contact apare numai la anumite persoane, la cele predispuse la reacţii alergice.
„În cazul acestor pacienţi are loc un răspuns imun celular împotriva alergenului (deci nu prin anticorpi), în acest caz vopseaua de păr, care duce la apariţia unei reacţii inflamatorii la locul de contact. Aceşti pacienţi la care apare dermita de contact au o predispoziţie genetică spre a dezvolta reacţii alergice şi au avut contacte repetate cu alergenul respectiv”, explică Prof. Dr. Mihail Alecu, medic primar dermatologie, venerologie, alergologie şi imunologie clinică, în cadrul clinicii Bioderm, pentru Gândul.
Simptomele alergiei la vopseaua de păr variază de la eritem până la edem masiv, care cuprinde fruntea şi zona din jurul ochilor.
„Dermatita sau eczema de contact se caracterizează clinic în faza acută prin apariţia unui eritem şi edem inflamator la locul de contact, respectiv pielea capului, pe suprafaţa căruia pot să apară vezicule/bule. Deşi leziunile propriu-zise apar numai la locul de contact, la nivelul feţei se poate instala un edem masiv, care cuprinde în special fruntea şi regiunea perioculară”, adaugă Prof. Dr. Mihail Alecu.
Leziunile pot apărea imediat după aplicarea vopselei sau la câteva ore, mai rar la 1-2 zile. În faza cronică, pacienţii se confruntă cu un eritem difuz care evoluează spre îngroşarea pielii. În ambele cazuri, dar mai des în faza acută, leziunile sunt însoţite de prurit (senzaţia de mâncărime), disconfort şi se pot complica cu infecţii cutanate. Rar, pot apărea şi leziuni pe ceafă, gât sau torace.
Ca primă măsură, tratamentul presupune îndepărtarea alergenului. În funcţie de simptome, se folosesc antihistaminicele, corticoizii pe cale generală şi locală, iar în cazul complicaţiilor infecţioase, antibioticele.
Citeşte continuarea pe Gândul.info