Argila, între cosmetică şi medicină

Argila a fost considerată mereu un aliat al frumuseţii şi sănătăţii, fiind utilizată timp de mii de ani în medicină. În ultimii 20 de ani a fost revalorificată atât pentru aplicaţiile sale în cosmetică, mai ales pentru afecţiunile de la nivelul tenului şi scalpului, dar şi pentru tulburările sistemului digestiv, curele de detoxifiere, ba chiar şi în regimuri de reglare a greutăţii.

Pentru a căpăta utilitate în industria cosmetică, dar mai ales pentru uz intern, argila trebuie să îndeplinească anumite criterii. În cazul aplicaţiilor de la nivelul pielii este foarte important conţinutul de minerale utile pielii: magneziu, zinc, siliciu. Fiind un produs natural, fiecare lot extras trebuie supus testării microbiologice şi analizelor radiologice pentru a-i garanta siguranţa compoziţiei. 

În funcţie de conţinutul în minerale şi de activităţile chimice din natură, argila are diverse culori. Cele mai cunoscute tipuri sunt verde, albastră, roşie, albă, gri, iar ca textură variază de la aspră şi grea până la fină şi pufoasă. Culoarea roşie este dată de oxizii de fier, cea albastră de conţinutul în argint, culoarea verde reprezintă fitonutrienţii acumulaţi în decursul a zeci de mii de ani de sedimentare.

Recomandări

Mituri despre frumuseţe: măştile de argilă nu sunt potrivite oricărui tip de ten!

Măşti naturale pentru tenul tău

Algele albe şi gri sunt bogate în calciu şi oxizi de aluminiu. În scop cosmetic, argila se poate folosi ca atare, iar compoziţia ei permite şi adăugarea unor componente ce potenţează efectul dorit. Principala aplicaţie este tratarea acneei sub formă de măşti ce se aplică regulat, dar şi ocazional, atenuarea coşurilor sau excesului de sebum din adolescenţă ori apărute ocazional în cazul fluctuaţiilor hormonale, cum sunt cele premenstruale.

Argila verde cambriană datează din acea epocă şi este extrasă de la o adâncime de 40 de metri, fără nici o intervenţie chimică, din regiunea cea mai eco a Europei – Golful Finlandei. Datorită uscării naturale, adică expunerea la soare, proprietăţile argilei sunt accentuate. Argila verde este numită şi “pământul miraculos”.

Provine din distrugerea chimică a unor roci şi are o compoziţie compatibilă cu cea a corpului uman: 49% siliciu, 5,6% aluminiu, 4,4% oxid de fier, 4,2% magneziu, 3% oxizi alcalini de fier, 7,4% apă. Are un rol antiseptic şi cicatrizant, ajutând la reconstrucţia ţesutului lezat. Pentru o aplicare eficientă şi un rezultat optim, specialiştii o recomandă sub formă de măşti, în formule adaptate diverselor probleme specifice adolescenţilor, femeilor sau bărbaţilor.

Masca pe bază de argilă verde este una dintre cele mai eficiente terapii locale pentru tratarea acneei. Performanţa ei poate fi sporită prin adaosul de aloe, extract de castravete, mentă, ovăz. Argila verde absoarbe foarte bine sebumul în exces, toxinele şi impurităţile din piele, revitalizând tenul şi închizând porii.

Acest tip de argilă are proprietăţi analgezice şi anti-inflamatorii, are capacitatea de a stimula circulaţia sângelui şi a limfei, de a îndepărta celulele moarte ale pielii, de a absorbi impurităţile şi grăsimile, însă suficient de delicată pentru a fi folosită săptămânal sau chiar zilnic, în cazul unor afecţiuni mai serioase. Argila verde cambriană are proprietăţi unice absorbante datorate încărcăturii  sale electrice. Are o sarcină negativă, atrăgând astfel particulele încărcate pozitiv, marea majoritate a substanţelor toxice având o sarcină pozitivă.

Argila albastră, antioxidant eficient

Şi la noi în ţară există multe tipuri de argilă, cum ar fi cea albastră, cu puternic efect antimicrobian ce curăţă tenul în profunzime, datorită conţinutului în argint. Argintul este unul dintre cele mai puternice antibiotice naturale care au efect împotriva a peste 650 de germeni şi virusuri. În plus, este un puternic antioxidant natural, care “luptă” cu succes împotriva radicalilor liberi (despre care se ştie că atacă celulele sănătoase din organismul nostru).

Pentru tenul normal, argila albastră poate fi combinată cu apă plată sau termală, iar pentru tenul uscat, argila poate fi combinată cu ulei de măsline. Asocierea cu suc proaspăt de castraveţi poate face minuni pentru tenul gras.

Argila albă luptă împotriva impurităţilor

Argila albă, cunoscută şi ca argila caolin, este una dintre cele mai versatile, folosite frecvent în multe produse cosmetice şi de machiaj, datorită naturii ei delicate, conţinutului de minerale şi  proprietăţilor de absorbţie. Se regăseşte în pudre, împachetări corporale, produse pentru îngrijirea pielii, deodorante, săpunuri, exfoliante, cosmeticale, măşti faciale şi produse de toaletă.
Această argilă va extrage delicat impurităţile din piele fără să irosească uleiurile naturale ale acesteia, în timp ce, simultan, exfoliază, curăţă şi stimulează circulaţia. Argila albă este potrivită pentru toate tipurile de piele.

Argila Fuller’s Earth, indicată pentru piele grasă

Acest tip de argilă este unul sedimentar, compus în principal din oxid de aluminiu, siliciu, oxizi de fier, oxid de calciu şi oxid de magneziu. Este utilizată pentru a da luminozitate, exfoliind delicat şi absorbind grăsimea în exces. Este recomandată mai ales celor cu tenul gras sau “zona T”. Este un ingredient de bază util în reţetele faciale fiind folosită în cabinetele de cosmetică sau în măştile prefabricate şi împachetate individual.

Argila roşie, terapie de lux

Argila Rhassoul este o argilă obţinută din munţii Atlas din Maroc, locaţie în care a fost utilizată timp de 1.400 de ani ca balsam pentru piele, săpun şi şampon. Această argilă are o istorie foarte veche, fiind utilizată în Roma antică şi în Egiptul antic de către persoanele din nobilime. Argila Rhassoul este bogată în minerale de culoare cărămizie, care se amestecă foarte bine cu apă, făcând-o uşor de aplicat pe faţă şi pe corp.

În prezent, spa-urile rafinate din lume o utilizează pentru tonifiere. Argila Rhassoul este eficientă pentru curăţare, detoxifiere şi în tratamentele generale pentru afecţiuni ale pielii. Testele clinice au arătat că argila Rhassoul este eficace pentru elasticitatea pielii, pori astupaţi, îndepărtarea straturilor de celule moarte ale pielii. Îmbunătăţeşte aspectul pielii, elimină scuamele şi deshidratarea la nivelul scalpului şi pielii.

Cum se aplică măştile cu argilă 

Masca se poate amesteca acasă cu apa termală sau alte ingrediente utile. Persoanele cu ten normal-uscat pot folosi miere, iaurt, smântână, lapte sau glicerină vegetală în loc de apă sau pot adăuga piure de avocado, castravete sau câteva picături de ulei de jojoba sau argan în amestecul obţinut.

Persoanele cu ten gras pot adăuga suc de lămâie sau un albuş de ou. Cele cu ten predispus la apariţia acneei pot adăuga de asemenea suc de lămâie în amestec, 1-2 picături de ulei esenţial de lavandă sau de arbore de ceai.

Pentru accelerarea vindecării unui coş, de exemplu, masca de argilă se mai poate combina cu o substanţă activă (un antibiotic sau retinoid) recomandată de medicul dermatolog şi se aplică seara direct pe coş cu ajutorul unui beţişor sau o spatulă fină.

Măştile de tratament se aplică pe obraji, frunte, nas şi baza nasului, bărbie şi decolteu, evitând zona ochilor, buzele şi sprâncenele. În prealabil, tenul trebuie demachiat complet şi curăţat în profunzime cu un săpun special spumă, lapte demachiant şi loţiune tonică.
 

Masca se întinde uniform şi se menţine pe faţă circa 15-20 de minute, până se usucă, apoi se îndepărtează cu apă călduţă. Pentru a obţine rezultate cât mai bune în urma tratamentului, masca se poate îndepărta cu ajutorul unei infuzii călduţe de muşeţel, apă de trandafiri sau apă termală. În cazul persoanelor cu ten atipic sau uscat, cu lipsă de grăsime sau matur, adică un ten uscat şi cu senzaţie de „strânsoare” după demachiere, masca se îndepărtează înainte de uscare, pentru a evita iritarea tenului.

Masca se recomandă a fi utilizată o data pe săptămână. Pentru rezultate cât mai eficiente în tratamentul de înfrumuseţare a tenului, păstraţi o zonă liberă în jurul ochilor, porţiune pe care puteţi aplica o cremă grasă sau una antirid. Pe pleoape, puteţi aplica şi comprese cu decoct de muşeţel sau de albăstrele, rondele de cartof sau castravete crud.

Argila în uz intern

Există diverse tipuri de argilă care au indicaţie şi de uz intern, însă este bine să vă sfătuiţi cu medicul de familie înainte să vă alegeţi sau să comandaţi un sortiment comestibil. Fie că sunt româneşti, fie provin din Franţa, Nordul Europei, Statele Unite etc., argilele care pot fi ingerate au capacitatea de a absorbi toxinele, impurităţile, pesticidele, grăsimile animale din alimentaţie, metalele grele şi alţi agenţi contaminanţi din organism. Se pare că sunt eficiente ca terapie complementară în anumite deficienţe de minerale, anemii, ulcere ale stomacului, diaree, probleme intestinale, hemoroizi. 

Medicina alopată nu admite însă beneficii notabile în afecţiuni grave, precum cancer, scleroză multiplă, afecţiuni degenerative grave, Parkinson, Alzheimer, deşi s-ar putea să găsiţi pe internet astfel de enunţuri. Există însă studii clinice în desfăşurare, dar eu personal nu am găsit încă aceste rezultate comunicate în reviste sau forumuri medicale de specialitate. În plus, este foarte important să vă sfătuiţi cu medicul dacă mai luaţi diverse medicamente sau alte suplimente, minerale, vitamine ori anumite grăsimi vegetale în scop terapeutic.

Aceasta  pentru că argila poate interacţiona cu ele, potenţându-le efectul sau din contră, reducându-l şi eliminându-le fără a le permite absorbţia. De asemenea, persoanele în vârstă şi femeile însărcinate nu trebuie să urmeze curele de argilă.

Copiii nu ar trebui trataţi din proprie iniţiativă de către părinţi sau bunici cu argilă, ci doar dacă medicul pediatru consideră oportună o astfel de terapie. În plus, consumul de argilă nu trebuie să aibă loc concomitent cu administrarea de medicamente sau suplimente, ci la 2 ore.