Cum ne spălăm şi dezinfectăm corect mâinile în perioadă de pandemie de coronavirus? Explică prof. dr. George-Sorin Ţiplică

Spălatul frecvent pe mâini cu apă şi săpun, precum şi folosirea soluţiilor dezinfectante cu minimum 60% alcool sunt metode eficiente pentru a preveni infecţia cu SARS-CoV-2. Folosirea excesivă a săpunurilor, dar mai ales a dezinfectanţilor poate duce la agravarea unor afecţiuni deja existente ale pielii sau chiar la apariţia iritaţiilor, ciupercilor sau a altor boli de piele. Personalul medical este cel mai expus la astfel de probleme. Prof. dr. George-Sorin Ţiplică, şeful secţiei clinice Dermatologie 2 – Spitalul Clinic Colentina, Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila – Bucureşti vorbeşte despre efectele folosirii intensive a dezinfectanţilor la nivel cutanat (mâini şi faţă).

CSÎD: Cât de eficientă este spălarea mâinilor cu apă şi săpun ca metodă de prevenţie împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2, virusul ce provoacă coronavirus?
Prof. dr. George-Sorin Ţiplică: Infecţia cu virusul SARS-CoV-2 poate fi prevenită prin spălarea tegumentelor expuse cu apă şi săpun, fiind recomandată spălarea frecventă a mâinilor după orice contact cu o suprafaţă potenţial contaminată. În cazul în care mâinile nu prezintă semne vizibile de impurităţi se poate utiliza un dezinfectant de mâini fără clătire cu acţiune virucidă cu minim 60% alcool etilic sau 70% alcool izopropanol.

Jumătate de minut este necesară pentru spălarea mâinilor

CSÎD: Cum ne spălăm corect, astfel încât apa şi săpunul să îndepărteze virusul SARS-CoV-2? Cum ne dezinfectăm?
Prof. dr. George-Sorin Ţiplică: Timpul de contact pentru efect virucid complet este de 30 secunde pentru dezinfectanţi. Mâinile şi tot restul tegumentului (inclusiv faţa şi scalpul) se pot spăla cu apă şi săpun, fiind necesare 30 secunde de contact pentru efect virucid complet.
Se recomandă spălarea şi clătirea atentă a tegumentelor sensibile de la nivelul feţei şi pliurilor (ex. interdigital, retroauricular).

Recomandări

Cum să foloseşti corect masca de protecţie, mai ales dacă porţi ochelari

Coronavirus şi relaxarea măsurilor în Europa. Ce preţ vom plăti?

ABC-ul igienei, spălarea pe mâini

CSÎD: Se pare că înainte de pandemie nu acordam mare importanţă spălatului pe mâini în mod corect. Acum, când ne spălăm şi dezinfectăm frecvent şi pentru un timp mai îndelungat, există situaţii în care acest lucru ne poate agresa pielea?
Prof. dr. George-Sorin Ţiplică: 
Pentru spălarea tegumentelor expuse nu se vor folosi perii, periuţe de unghii, săpunuri abrazive sau alte obiecte abrazive.
Utilizarea intensivă a produselor de spălare sau dezinfectare a tegumentelor (săpunuri, soluţii dezinfectante) alterează bariera cutanată, cu apariţia de afecţiuni cutanate de tip alergic sau iritativ (de exemplu dermatită de contact alergică, dermatită de contact iritativă, urticarie de contact).
Frecventa spălare cu apă şi săpun sau utilizarea intensă a dezinfectanţilor poate agrava unele afecţiuni cutanate pre-existente (de exemplu dermatita atopică, eczema alergică, psoriazisul, rozaceea).

Afecţiuni ale pielii ce se pot activa din cauza dezinfectării constante

CSÎD: Există anumite categorii de personal sanitar mai predispuse la apariţia unor afecţiuni cutanate în această perioadă?
Prof. dr. George-Sorin Ţiplică: În general, se cunoaşte că personalul din secţiile de terapie intensivă este cel mai afectat. De asemenea o interpretare mai lejeră a procedurilor poate fi întâlnită în zilele de sărbătoare legală şi la personalul sanitar de sex masculin.
Personalul medical poate acuza pe teritoriile tegumentare afectate prurit, usturimi, eroziuni, senzaţie de înţepături sau furnicături. Examenul clinic identifică papule sau plăci eritematoase, vezicule, fisuri, eroziuni, ulceraţii, descuamări sau cruste.

CSÎD: Care sunt riscurile pentru aceste categorii?

Prof. dr. George-Sorin Ţiplică: Alterarea barierei cutanate poate predispune la suprainfectarea tegumentului cu apariţia de pustule şi cruste purulente. În acest context este posibilă şi declanşarea unei recurenţe a infecţiei cu virus herpes simplex cu apariţia de vezicule dispuse buchetat pe o maculă eritematoasă. Afectarea cutanată de tip eczemă poate fi uşoară (eritem discret şi imprecis delimitat, scuame fine), medie (papule sau plăci eritemato-veziculoase bine delimitate, scuame prezente) sau severă (papule sau plăci eritemato-veziculo-buloase cu scuame şi cruste seroase sau hemoragice care acoperă eroziuni sau ulceraţii, fisuri). Leziunile pot fi localizate, diseminate sau generalizate.

Documentare făcută cu ajutorul As. Med. Pr. Erika Aleonte, Dr. Ionela Manole, As. Med. Pr. Elena Predică, As. Med. Pr. Maria Sorescu