În materie de cosmetice, regina Cleopatra a Egiptului a dat tonul în urmă cu mii de ani. Puţin cupru verde şi cărbune negru pentru a-şi contura ochii, minereu de fier roşu în obraji şi pe buze şi gata!
Madonna n-a inventat nimic. Încă din Egiptul Antic, majoritatea tinerelor fete (începând de pe la 12 ani), a femeilor (şi a câtorva bărbaţi) au practicat subtila artă a machiajului pentru a ascunde ridurile, a arăta mai bine, a fi atrăgătoare (sau atrăgători).
La început, cosmeticele erau făcute din materiale toxice, cum ar fi plumbul, arsenicul şi mercurul. Folosite timp îndelungat, acestea distrugeau pielea. În ultimii 200 de ani, cosmeticele au început să fie tot mai puţin dăunătoare. Dar chiar şi aşa, produsele de machiaj încă mai pot conţine ingrediente toxice, cum ar fi plumbul.
Deşi există o serie de instituţii ale statului abilitate să supravegheze industria cosmeticelor, acest control nu este foarte sever. Cele mai multe creme şi produse cosmetice conţin multe ingrediente – şi oricare dintre acestea poate fi vinovat de apariţia dermatitei de contact, un tip de reacţie alergică.
Principalii vinovaţi sunt parfumurile, dar şi conservanţii, compuşii chimici (cum ar fi p-fenilendiamină şi glicerilul monotioglicolat), produsele de protecţie solară, răşinile şi unghiile false din acril care pot provoca o serie de reacţii alergice. Dacă prezinţi o astfel de reacţie alergică, s-ar putea să fie nevoie să vezi un specialist (dermatolog sau alergolog), care să identifice cauza acestei reacţii.
Având în vedere că inhalarea talcului şi a dioxidului de titan provoacă leziuni pulmonare despre care unii oameni de ştiinţă cred că duc la apariţia cancerului, ar fi bine să eviţi pudra cosmetică având o astfel de compoziţie.
Producătorii de cosmetice încearcă să prevină asemenea probleme lansând pe piaţă aşa-zisele produse „verzi”. Pudra făcută din amidon de porumb poate înlocui cu succes mineralele toxice pentru plămâni.
Sursa: „Tu să fii frumos!”, Dr. Michael F. Roizen, Dr. Mehmet C. Oz