Prof dr. Ioan Nedelcu ne spune de ce NU este bine să consumăm lapte INTERVIU EXCLUSIV

Multe persoane sunt la dietă în această perioadă, iar restricţiile alimentare chiar îşi fac efectul, scăderile ponderale fiind la ordinea zilei după câteva săptămâni de regim. De obicei, renunţarea la făinoase, zahăr, alcool şi grăsimi animale în exces dă rezultate spectaculoase, însă vine la pachet cu un dezavantaj, mai ales după 40 de ani: pielea îşi pierde tonusul, faţa se lasă, iar grăsimile pierdute din zona superioară a corpului dau tenului un aspect îmbătrânit. Am stat de vorbă cu prof. dr. Ioan Nedelcu, medic primar dermatolog care ne-a oferit informaţii preţioase despre principiile alimentare recomandate pentru sănătatea pielii şi ne-a explicat de ce este bine să renunţăm la lapte la maturitate.

CSÎD: Care sunt riscurile slăbirii masive după o anumită vârstă? Ce se întâmplă la nivelul feţei? Sigur, a pierde 15, 20 de kilograme înseamnă sănătate în cazul persoanelor supraponderale, dar există şi efecte nedorite ale eliminării exceselor de kilograme.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Pielea noastră are o anume structură şi compoziţie, iar atunci când slăbesc foarte brusc, pierd din fibrele conjunctive, din fibrele elastice, din acidul hialuronic, din polizaharidele de structură, dar mai pierd şi din altceva: pierd din grăsimea existentă la nivelul feţei, dar mai pierd şi din structura osoasă prin demineralizare şi resorbţie astfel încât structura mea iniţială nu mai este aceeaşi după ce am slăbit comparativ cu momentul în care am început.

Recomandări

Un truc de beauty din Islanda pentru o piele luminoasă

3 sfaturi pentru o piele perfectă

Astfel că nu trebuie să mă surprindă că pielea începe să atârne, să apară ridurile mai evidente, să-mi apară ovalul feţei denaturat, să am o cădere a pleoapelor, şanţurile nazogeniene să devină din ce în ce mai vizibile, cearcănele şi şanţul lacrimilor de asemenea, vizibile, iar umerii obrajilor să cadă pentru că se reduce mult suportul de grăsime. Deci avem nişte tulburări metabolice importante, practic la toate nivelurile metabolismului cutanat: cel al celulelor, cel al fibrelor, al substanţelor de umplere, al structurilor vasculare, grăsimii şi osului.

CSÎD: Deci practic, un dezastru?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Practic, e receptat ca un fel de dezastru, dar nu numai pentru faţă. Şi pentru corp, se întâmplă acelaşi lucru, cu pielea care atârnă, devine laxă, nu mai are tonus, nu mai are hidratare şi atunci nu trebuie să mă mir că începe să arate corpul meu altfel decât îl ştiam, pentru că atunci când suntem plinuţi, pielea este ca o haină care îmi vine fix. În momentul în care am slăbit, este ca o haină prea mare pentru mine. Şi atunci mânecile atârnă, umerii cad, pulpanele flutură, deci nu mai sunt eu în pielea mea.

Dieta echilibrată pentru slăbire

CSÎD: Ce ar trebui să mâncăm ca să slăbim şi să reducem la minimum riscurile pe care le-aţi menţionat?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Trebuie ca dieta să fie echilibrată în principii nutritive, să conţină cele 20 de minerale benefice: cobalt, crom, zinc, magneziu, fier, iod, ca să enumăr doar câteva. De asemenea, trebuie să-mi conţină vitaminele benefice, cele din grup B, dar şi vitamele A, D, E, K, vitamine importante care menţin funcţia detoxifiantă şi funcţia de activare a metabolismului. Trebuie să aduc cele trei principii majore în cantităţi necesare: este vorba despre proteină. Dacă nu consum suficiente proteine, atunci organismul va consuma din masa musculară pentru a produce ceea ce are nevoie ca să supravieţuiască. Dar trebuie să consumăm proteină animală, de calitate.

Noi frecvent recomandăm puiul, piept sau pulpă fără pieliţă. Atunci când vorbim de dietă, trebuie să avem în vedere puterea calorică a fiecăruia din principiile alimentare. Şi anume: un gram de dulce aduce 4 calorii care se depun integral. Un gram de grăsime aduce 9 calorii care se depun integral. Un gram de proteine aduce 4 calorii care, pentru a fi eliberate din structura lor, consumă 1,6 calorii, deci îmi rămân numai 3, 4 calorii şi acesta este motivul pentru care se folosesc regimurile hiperprotidice. Unii zic că trebuie să fie şi hipocalorice, adică nivelul de calorii să fie puţin mai redus. Acest hipocalorism se traduce prin reducerea carbohidraţilor, a dulciurilor, a făinoaselor, dar mai ales prin reducerea grăsimilor. Problema cu reducerea grăsimilor este intens discutată, pentru că organismul nostru are nevoie de grăsimi bune.

Este vorba despre acizii graşi polinesaturaţi şi alte tipuri de grăsimi utile. Membranele celulelor noastre sunt alcătuite din grăsime, colesterolul este un lucru bun de care avem nevoie, creierul nostru poate fi asemănat cu o masă mare de grăsime, conţine grăsimi speciale. Fără grăsimile esenţiale, acizii graşi esenţiali polinesaturaţi, organismul nostru şi funcţia neuronală vor avea de suferit. Pot să apară fenomene depresive importante şi sunt studii care au arătat că episoadele repetate de dietă, cu lipide scăzute, au apărut fenomene depresive. Cel de-al treilea principiu este “dulcele”, hidrocarbonaţii. Aici problema este şi mai complicată pentru că hidrocarbonaţii se găsesc în majoritatea alimentelor noastre şi trebuie să ţinem cont că sunt două tipuri de hidrocarbonate: unele cu indice glicemic mare şi altele cu indice glicemic mic. Indicele glicemic este viteza cu care se eliberează dulcele din structura consumată astfel încât, dacă se eliberează foarte rapid, organismul meu va recepta o invazie de mult dulce şi obligă pancreasul meu să producă multă insulină. Insulina metabolizează dulcele pe care l-am adus, iar apoi excesul de insulină duce la apariţia senzaţiei de foame care mă obligă să mănânc şi uite aşa intru într-un cerc vicios. Şi atunci se pune problema ce fel de hidrocarbonate să mănânc.

Ar trebui să le consum pe cele cu indice glicemic jos, care se eliberează lent din alimentele pe care le consumăm, în aşa fel încât să nu am rebound, cu hipersecreţie de insulină care să-mi dea fenomene complicate ulterior, cu hipersecreţie de cortizol care face creştere de tensiune arterială, mobilizează grăsimile din sânge, care în final produce rezistenţa la insulină, hipertensiune, dislipidemie, ateroscleroză, pachetul complet adică sindromul X metabolic. Deci, ca să sintetizăm, am nevoie de cât mai puţine dulciuri, dacă se poate dulciuri cu indice glicemic jos, făinoasele ar trebui eliminate din dietă, pastele făinoase, foetajele, pâinea, indiferent de ce tip, morcovul, mazărea, cartofii prăjiţi, care sunt bombe calorice şi toxice, mai ales cartofii prăjiţi. Trebuie să consumăm proteine de calitate.

CSÎD: Care este cea mai bună carne pentru consum?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: În general recomandăm pui, peşte, vită, mai puţin porc.

Ce este paradoxul laptelui?

CSÎD: Ce recomandări aveţi în privinţa lactatelor?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Cu lactatele avem o mare problemă. Să vorbim întâi despre laptele dulce animal. Ce este acesta? Este un amestec complet şi complex care are misiunea să facă să crească repede şi mare puiul văcuţei. Şi ce trebuie să conţină? O mulţime de hormoni de creştere, multe proteine şi foarte multe grăsimi care să-l ajute să crească repede. Toate aceste principii ajung în corpul meu atunci când le mănânc. Dacă am ajuns deja la vârsta maturităţii, hormonii aceştia de creştere nu mă vor înălţa, dar mă vor îngrăşa. Şi mă îngraşă şi pentru că am foarte multă grăsime adusă din lactatele respective.

CSÎD: Chiar şi lactatele degresate pun probleme?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Hormonii rămân, iar degresarea nu este cea mai bună soluţie pentru că uni dintre acizii aceia graşi şi polinesaturaţi se îndepărtează când degresez şi am nevoie de ei. Mai este încă o problemă foarte interesantă: există un studiu care a arătat în Orient că, pe măsură ce au intrat în practicile populaţiei orientale obiceiurile englezeşti cu ceaiul de la ora 5, cu lapte, pe măsură ce a crescut cantitatea de lactate, a crescut în acelaşi timp şi incidenţa fracturilor de col femural.



CSÎD: Paradoxal.



Prof. dr. Ioan Nedelcu: Chiar aşa se numeşte, paradoxul laptelui. Peste tot auzim: mâncaţi lapte, ca să aveţi oase dure. Ei, noi nu vaem nevoie de oase dure, noi avem nevoie de oase elastice, care, la efort, să se poată îndoi, să preia efortul şi apoi să-l disipeze. Faceţi următoarea comparaţie: luaţi o vergea de sticlă şi o nuia de aceeaşi dimensiune şi încercaţi să le îndoiţi. De câte ori rezistă nuiaua de sticlă? O dată, de două ori maximum. La fel şi osul meu dacă este încărcat de calciu. Eu am novoie de proteine pentru elasticitate şi mai puţin de calciu. Acesta este paradoxul laptelui.


CSÎD: Aici e vorba de cantitate sau de tipul de lactate?



Prof. dr. Ioan Nedelcu: Laptele conţine ce v-am spus pe când iaurtul, prin fermentare, conţine factori şi dacă mai adaug şi lactobacili de tip bifidus, nu fac decât să am o floră sănătoasă. De la o anumită vârstă, laptele dulce animal trebuie înlocuit în dietă cu lapte vegetal, de soia, de migdale, de orez. Brânzeturile speciale, fermentate, topite, trebuie consumate puţin, de poftă. Am voie iaurt, sana, chefir pentru că sunt fermentate şi îmi aduc floră lactică, sănătoasă, de care am nevoie. Mai este o problemă: eram la un moment dat la un curs în Franţa şi lectorul ne întreabă: domnilor colegi, ştiţi care este ţara cu cel mai mare număr de cancere hepatice din lume?

Erau oameni din toată lumea şi fiecare şi-a dat cu părerea în funcţie de ce ştia pe aria lui. Iar lectorul nostru ne spune: domnilor colegi, ţara cu cel mai mare număr de cancere hepatice din lume este Franţa, pentru că în Franţa există câte un tip special de brânză pentru fiecare zi a anului. Ce înseamnă brânzeturile franţuzeşti? Înseamnă brânzeturi maturate prin fermentaţie cu anumită umiditate şi anumite tipuri de ciuperci. Iar aceste ciuperci care dau brânza specială, de la parfum până la gust, produc nişte micotoxine care sunt cancerigene pentru ficat.

CSÎD: Şi totuşi dieta franţuzească este în continuare lăudată.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Este vorba de moderaţie, acesta este cuvântul-cheie. Nu e o tragedie dacă mâncăm o dată pe săptămână puţină brânză.

Pro şi contra vegetarianism

CSÎD: Ce părere aveţi despre dieta vegetariană. Este un trend major în toată lumea. Este sau nu benefică pentru piele?

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Pot să vă spun următorul lucru: specia umană a făcut saltul prin dezvoltarea cutiei craniene atunci când a avut la dispoziţie proteină de calitate, care este un factor indispensabil pentru dezvoltarea neuronului şi conectarea la nivel superior. Şi proteina vegetală este foarte bună. Tendinţei aceasta cu dietele vegetariene am putea să-i găsim nişte argumente şi anume faptul că noi mâncăm în acest moment, carne crescută în ritm industrial, care presupune administrarea de hormoni, antiibiotice şi tot felul de alimente care au fost deja modificate genetic. Corpul nostru nu este adaptat să consume modificările genetice şi apare patologia produsă de modificările genetice.

CSÎD: Deci în acest context, o dietă vegetariană este răul cel mai mic.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Ar trebui să consumăm carne de la animale crescute cât mai natural, cu grâu, porumb, orz, ovăz cât mai ecologic, ceea ce este mai greu.

CSÎD: Sau foarte costisitor.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Sau foarte costisitor. Aţi văzut că acum s-a ajuns cu tehnologia până acolo încât putem face în laborator o fleică de carne şi nu este nicio diferenţă macro între ce se produce în laborator şi ce este produs de mama natură. Se pare că viitorul acesta va fi pentru că populaţia globului va creşte foarte mult şi nu prea avem posibilităţi să ne hrănim toţi şi atunci între nimic şi ceva, ceva este mai bun decât nimicul. Evident, că aici mai sunt şi motivaţiile de ordin religios, mental pentru că pentru a face rost de carne, trebuie să sacrificăm animalul. Şi aici intervine mecanismul etic pentru că distrugi o viaţă şi mai intervine şi celălalt aspect ca să-ţi taie pofta de carne: mănânci un hoit.

Deci oricum am da-o, fiecare dintre adepţi îşi are argumentele pro şi contra. Ceea ce pot să vă spun este însă că omul are aceeaşi structură dentară ca încărcătură de enzime în tubul digestiv la fel ca animalele carnivore. Omul şi lupul au aceeaşi încărcătură de enzime de digestie, dimensiunea şi lungimea intestinului nu sunt făcute pentru a mânca vegetale, ci pentru a mânca un pic de carne şi vegetalele asociate. Animalele care se hrănesc numai cu plante, vezi văcuţele, au o parte din stomac, foiosul, în care depozitează vegetalele, iar acestea se întorc înapoi şi le rumegă. Omul nu are un asemenea foios să depoziteze.

CSÎD: Animalele practic extrag maximum din plante.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Şi au tubul digestiv foarte lung şi foarte dilatat, plus că au sisteme enzimatice care să facă protecţie pentru că dacă eu mănânc foarte multe vegetale sau dulciuri şi acestea fermentează în tubul meu digestiv, se produc şi nişte etanoli care mă vor face să mă simt vesel şi binedispus, dar dimineaţă, mă poate durea capul ca şi cum aş fi băut, pentru că am făcut propria mea distilerie în tubul digestiv.

Suplimente benefice pentru piele

CSÎD: Cât de mult adevăr şi cât este mit în suplimentarea dietei cu diverse surse de colagen pentru sănătatea pielii?


Prof. dr. Ioan Nedelcu: Se porneşte de la ideea că, dacă aduc colagen din afară în tubul digestiv, prin enzimele colagenazice, el este descompus în componenetele din care apoi, organismul ar putea să reconstruiască din nou colagenul de care are nevoie. Aceasta este baza teoretică. În realitate, fiziologia noastră este altfel. Indiferent de ce aş mânca, dulce, grăsime, colagen, proteine, toate acestea sunt denaturate la cărămizile esenţiale de construcţie şi aminoacizi. Iar organismul meu îndreaptă aceşti aminoacizi către nevoile organismului care sunt ierarhizate din alte raţiuni decât cele din mintea omului. Şi anume, noi suntem făcuţi să reconstituim în prim etapă, organele nobile, vitale, inimă, ficat, plămâni, rinichi şi creier, deci mai puţin pielea.

CSÎD: Deci pentru organism contează mai puţin raţiunile estetice.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Sigur că administrarea de glicozaminoglicani, de colagen, de acid hialuronic ajută un pic şi la ten, ajută şi la articulaţii, dar trebuie să dăm şi hormonii care să cotroleze treaba asta.

CSÎD: Deci e mai complicat decât să consumi colagen şi alte elemente.

Prof. dr. Ioan Nedelcu: Dacă mănânci colagen din zgârciuri, n-o să-mi repar tenul, deci trebuie să dau din toate principiile ca să-i pun organismului la dispoziţie tot ce are nevoie.

CSÎD: Care ar fi recomandările dvs. generale pentru femeile care slăbesc mult, dar care vor să-şi păstreze aspectul tenului şi să nu îmbătrânească prematur?



Prof. dr. Ioan Nedelcu: Trebuie să folosească produse cosmetice de calitate, cu multe principii active, dacă se poate bio, în urma unui sfat cosmetologic sau a unui medic dermatolog, să folosească tehnicile cu efect benefic pentru lifting, bioregenerare, antiaging cum ar fi măştile cu aur galben de 24 de karate, betaină (umectant, hidratant) extract de cruşin (efect de lifting), extract de viperă (acţionează ca o toxină botulinică), acid hialuronic hidratant şi  vitaminele E, H.