Vreţi să vă măriţi sânii? Aflaţi ce tipuri de proteze mamare există şi la ce riscuri vă expuneţi

Intervenţia de augumentare a sânilor este cu siguranţă una dintre cele mai dorite schimbări în rândul operaţiilor chirurgicale alese de femei.
  • Publicat:
Vreţi să vă măriţi sânii? Aflaţi ce tipuri de proteze mamare există şi la ce riscuri vă expuneţi

Intervenţia de augumentare a sânilor este cu siguranţă una dintre cele mai dorite schimbări  în rândul operaţiilor chirurgicale alese de femei.

Fie că e vorba de o problemă de sănătate sau doar de una estetică, mărirea sânilor cu proteze mamare este una dintre puţinele intervenţii care pot da un rezultat atât de rapid şi spectaculos.

În domeniul operaţiilor estetice există deja o paletă vastă şi variată de categorii de proteze mamare ce diferă în funcţie de formă, material, cantitatea de material pe care o conţine şi apariţie.

“Un implant mamar constă într-o proteză mamară care este formată dintr-o membrană siliconată plină cu gel siliconic sau ser fiziologic. Fiecare femeie este unică şi are forme şi aşteptări diferite. De aceea, pacienta trebuie să poarte o discuţie cu chirurgul în care vor alege de comun acord tipul de proteză potrivită toracelui ei”, explică specialistul în chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, Dr. Silvia Stănculescu.

Operaţia de augumentare mamară durează timp de 2-3 ore şi constă în crearea unei incizii în şanţul submamar, periareolar sau în pliul aflat sub axilă care va fi „buzunarul” în care se va introduce proteza mamară.  Cicatricile se vindecă în maxim un an iar durerile vor fi calmate prin tratamente şi sfaturi recomandate de medicul specialist.

Tipuri de proteze mamare

În funcţie de formă, protezele mamare pot fi rotunde, ovale sau alungite, iar suprafaţa acesteia poate fi netedă sau texturată. Din punct de vedere al compoziţiei, pacienta poate alege între implanturile cu ser fiziologic, cu gel siliconic sau mixte.

  • Protezele saline, sau cu ser fiziologic, sunt recomandate persoanelor de peste 18 ani şi utilizate pentru că substanţa din interiorul ei se regăseşte în 70% din corpul uman. Sunt flexibile şi conferă bustului un aspect natural. Deoarece gradul de obstrucţionare a vizibilităţii este mic, în cazul mamografiei rezultatele sunt mai precise în comparaţie cu celelalte proteze.
     
  • Protezele cu silicon au un aspect şi o senzaţie tactilă naturală datorită consistenţei ridicate şi vâscozităţii gelului care formează conţinutul. Sunt recomandate femeilor de peste 22 de ani şi este elastic, fără a-şi schimba forma sau modelul în timp. Implantul cu gel siliconic este cel mai folosit în plan mondial, siliconul fiind o substanţă extrasă din nisipul găsit pe fundul mării. Acesta se poate modela uşor şi are ca avantaj faptul că oferă o garanţie de lungă durată.
     
  • Protezele mixte  combină siguranţa implanturilor saline cu calităţile gelului siliconic. Astfel se formează hidrogelul care este un polizaharid compus dintr-un înveliş de silicon umplut cu carboxil metil celulozic şi ser fiziologic.

Riscurile intervenţiei cu implanturi mamare

Orice operaţie presupune un risc, iar augumentarea mamară, deşi este un procedeu foarte sigur şi bine pus la punct, prezintă şi ea câteva complicaţii.

Dat fiind faptul că răspunsul corpului la orice corp străin este acela de a îl respinge sau izola, corpul va forma în jurul protezei o capsulă.
Cea mai frecventă problemă postoperatorie o reprezintă contracţia capsulară. Aceasta apare când capsula ce se formează în jurul protezei începe să se strângă, iar tratarea constă în excizia capsulei, incizia ei şi înlocuirea cu o altă proteză mamară.
Alte urmări ale augumentării mamare pot consta în tulburări de sensibilitate în zona mamelonului, sângerări sau infecţii.

În urma unui traumatism, protezele mamare se pot rupe. În cazul fisurării unui implant cu proteză salinică, serul fiziologic este absorbit de organism şi se dezumflă fără a avea efecte nocive asupra organismului. În cazul celui cu gel siliconic, conţinutul protezei nu se scurge în organism datorită capsulei periproteice. Pacienta poate simţi totuşi o senzaţie de căldură şi poate sesiza o modificare a formei sânului. În ambele cazuri, proteza care a suferit ruptura va fi înlocuită cu una nouă.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Elena Nistor
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult